Dosarul Tel Drum. Cum ar putea Dragnea scăpa basma curată

Motivarea unei decizii a Curţii Constituţionale pare să vină în ajutorul lui Liviu Dragnea, judecat în dosarul "Tel Drum". Asta după ce, în 2018, Înalta Curte decisese - pe baza altei decizii CCR - excluderea a zeci de interceptări şi filaje ca probe la dosar, informează Newsweek.ro.

Practic, în motivarea deciziei luate în februarie la sesizarea lui Valeriu Zgonea, condamnat luni la 3 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în primă instanţă, CCR argumentează scoaterea interceptărilor SRI pe mandat de siguranţă naţională din cazurile penale privind alte infracţiuni, prin neclaritatea cadrului legal al legilor penale. Cu alte cuvinte, dacă în cadrul activităţii de culegere de informaţii pe siguranţă naţională, ofiţerii obţin interceptări despre alte infracţiuni, aceştia trebuie să sesizeze organele penale care să emită un alt mandat de interceptare.

Potrivit unor surse judiciare, dosarul Tel Drum abundă de înregistrări făcute de SRI pe mandat de siguranţă naţională (MSN), pe securitate economică, astfel că această motivare a deciziei CCR se poate constitui într-o „găselniţă” legală pentru că multe dintre acestea să nu fie luate în considerare, fiind eliminate din dosar, ceea ce l-ar putea ajuta atât pe Valeriu Zgonea, cât şi pe Liviu Dragnea în dosarul Tel Drum.

PSnews.ro aminteşte faptul că, în februarie 2016, CCR decisese că serviciile nu pot ajuta procurorii să facă probe în ancheta penală. Potrivit Curţii Constituţionale, probele trebuie făcute de procurori doar cu poliţia, numai că poliţia nu este atât de bine pregătită precum serviciile de informaţii.

Reamintim că la 13 noiembrie 2017, DNA anunţa că Liviu Dragnea este urmărit penal de procurorii anticorupţie pentru constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni referitoare la fraudare de fonduri, fapte care ar fi fost săvârşite în dosarul Tel Drum, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman. Dosarul a fost constituit pe baza unei sesizări a Oficiului European Antifraudă (OLAF) transmise la 30 septembrie 2016, privind suspiciunea săvârşirii mai multor infracţiuni, între care obţinerea nelegală, pe bază de documente false, a unor finanţări din fonduri europene pentru lucrări de reabilitare de drumuri judeţene.