El Pais: România, noua oaie neagră a Europei

Ofensiva premierului român Victor Ponta pentru a acapara puterea în România sporeşte neliniştea cu privire la un regres democratic în sud-estul Europei, semnalează vineri cotidianul El Pais.

Amintind că este al treilea premier din cursul acestui an, publicaţia consideră că acum, criza dezlănţuită de Ponta depăşeşte obişnuita instabilitate a politicii româneşti, iar obiectivul a fost suspendarea preşedintelui, inamicul politic Traian Băsescu - intenţie înfăptuită, şi supusă unui referendum în 29 iulie.

În România există acum o 'stare de suspendare constituţională', îl citează El Pais pe Sorin Ioniţă, preşedintele unui think tank din Bucureşti, Expert Forum, specializat în chestiuni legate de guvernare. Germania, ca şi Bruxellesul, au criticat Bucureştiul, întrucât se tem să nu apară, după Ungaria, o nouă oaie neagră a continentului, arată cotidianul menţionat.

Mecanismul ofensivei instituţionale a constat în eliminarea, uneori chiar prin ordonanţă de urgenţă, a oricărui posibil obstacol, apreciază cotidianul menţionat. Preşedintele Senatului este cel care, prin lege, îl înlocuieşte pe preşedintele ţării atunci când acesta este suspendat? Atunci este eliminat cel care ocupă funcţia şi în locul lui se aşează un apropiat, Crin Antonescu, astfel încât, după vot, să fie preşedinte interimar - aşa cum s-a şi petrecut, de altfel. Preşedintele camerei inferioare a parlamentului poate împiedica votul în sesiune extraordinară, asupra suspendării lui Băsescu? Atunci este demis. Avocatul Poporului este singurul capabil să opună veto unei ordonanţe de urgenţă a guvernului, precum şi cel care reduce din puterile Curţii Constituţionale? Atunci este numit un altul, care să nu protesteze. Este nevoie să fie accelerată vreo ordonanţă? Atunci se ia controlul asupra Monitorului Oficial - până acum două săptămâni, supravegheat de Parlament - şi cum măsurile intră în vigoare numai când sunt publicate, asta se petrece când vrea guvernul, acuză El Pais.

Confuzia şi nesiguranţa planează asupra întregului proces, care a influenţat succesivele deprecieri ale leului, într-o perioadă de recesiune, şi când cetăţenii suferă de pe urma unor tăieri severe. În principiu, Ponta s-a folosit de artileria grea pentru a-l scoate din joc pe Băsescu, pe care îl acuză că intervine în politica românească, abuzând de competenţele sale - întrucât în România, preşedintele are o putere considerabilă: reprezintă ţara în exterior, poate împiedica numirea procurorului general sau propune şeful serviciilor secrete, mai notează cotidianul spaniol.

Cu toate acestea, scrie El Pais, există şi voci care consideră că guvernul nu s-a folosit de astfel de manevre doar pentru a-l suspenda pe preşedinte. Aceste voci interpretează că în spatele acestor demersuri se află corupţia, foarte închistată în România, şi consideră data de 20 iunie ca moment de începere a crizei, când Adrian Năstase, care urma atunci să împlinească 62 de ani, a încercat să se sinucidă. Premierul cu care România intrase în NATO şi care a negociat aderarea la UE fusese condamnat la doi ani de închisoare pentru corupţie, iar în ziua incidentului urma să intre la puşcărie.

'Această condamnare a fost ca un şoc electric pentru întreaga clasă politică', spune Sorin Ioniţă. 'În ultimii cinci ani au fost înregistrate progrese în lupta împotriva corupţiei. Înainte, politicienii aveau o puternică senzaţie de impunitate, iar cu această decizie, senzaţia s-a năruit. Sunt mai multe cazuri de corupţie care îi aşteaptă pe apropiaţi ai guvernului şi, presat de membrii partidului său şi de aliaţi, Ponta trebuia să facă ceva acum, înainte de alegerile din noiembrie', susţine Ioniţă. El Pais o citează şi pe Cristina Guseth, de la Freedom House România, care susţine acelaşi lucru şi arată că 'obiectivul final al acestor manevre este controlul asupra justiţiei'.

Criza din România aminteşte de recentul conflict dintre Ungaria şi UE, deşi România nu a modificat Constituţia, scrie El Pais. Budapesta a aprobat o nouă Constituţie care submina principiile democratice şi legi care aduceau atingere libertăţii presei şi care minau independenţa autorităţii care se ocupă de protecţia datelor, precum şi a băncii centrale, aminteşte El Pais. Această ultimă decizie, vizând Banca Centrală, a sfârşit prin a face Bruxellesul să-şi piardă răbdarea, astfel că a suspendat negocierile cu Ungaria pentru a acorda, alături de FMI, un credit de 20 de miliarde de euro - până ce ţara nu garanta independenţa băncii centrale. După luni de tensiune, UE s-a declarat mulţumită de modificările legislative aduse ulterior de la Budapesta.

Procesul de aderare a României la UE, care s-a încheiat în 2007, a fost spinos, mai ales din cauza corupţiei, aminteşte cotidianul menţionat. Ultimul raport al Transparency International, din luna decembrie a anului trecut, constată fragilitatea instituţiilor democratice şi semnalează cât de multe mai sunt de făcut într-o ţară care luptă încă să se desprindă de cultura politică moştenită din comunism. El Pais încheie cu o declaraţie a Cristinei Guseth, care acuză că 'fosta nomenclatură s-a transformat în cleptoclatură'.