Expoziţii la Muzeul Naţional de Istorie a României
Basarabia 1812-1047, expoziţie deschisă la Muzeul Naţional de Istorie (Epoch Times România)
O expoziţie deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României, din Bucureşti, ce va ţine până la 15 august, are ca titlu ”150 de ani de diplomaţie”, şi se încadrează în seria de manifestări dedicate aniversării unui veac şi jumătate de la înfiinţarea Departamentului Trebilor Străine, prin decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, publicat în ”Monitorul Oficial al Principatelor Unite”. Expoziţia cuprinde un număr important de documente originale, din arhivele Ministerului Afacerilor Străine, acorduri politice şi economice, convenţii, tratate, documente legate de organizarea instituţiei, note, telegrame, dări de seamă, obiecte personale, ordine şi decoraţii care au aparţinut unor nume de marcă ale diplomaţiei româneşti: costumul de diplomat al lui Vasile Alecsandri, costumul de diplomat al lui Nicolae Kretzulescu, fracul de ceremonii al lui Nicolae Titulescu, ordine şi decoraţii ale regelui Carol I şi ale diplomaţilor Nicolae Petrescu – Comnen, Savel Rădulescu, Nicolae Titulescu, Dinu Cesianu, Grigore Gafencu, servieta lui Vasile Boerescu, tocul cu care Ion C. Brătianu a semnat Tratatul de Pace de la Berlin, din 1878, ochelarii şi sigiliul lui Mihail Kogălniceanu, cufărul pentru documente al lui Ion Ghica, stiloul cu care Lucreţiu Pătrăşcanu a semnat Tratatul de Pace de la Paris, din 1947 etc.
O altă expoziţie este ”Basarabia 1812 – 1947. Oameni, locuri, frontiere”, organizată pentru comemorarea a 200 de ani de la anexarea jumătăţii răsăritene a vechiului Principat al Moldovei de către Imperiul Rus. La realizarea ei au colaborat: Ministerul Afacerilor Externe, Arhivele Naţionale ale României, Biblioteca Naţională a României, precum şi colecţionarii particulari Valentin Mandache, Mădălina Ghigeanu, Diana Mandache, Lucreţiu Tudoroiu, Cristian Săiceanu. Printre exponate se află documente, cărţi şi imagini privitoare la Basarabia, în contextul evoluţiei frontierelor sale, precum şi fragmente din stâlpii cu sârmă ghimpată de la graniţa dintre Republica Socialistă România şi Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, după cum erau pe acea vreme denumirile oficiale ale României şi Republicii Moldova.
La parterul muzeului se află şi expoziţia ”Copilăria de altădată, la ţară”, organizată de Muzeul Naţional de Istorie a României în parteneriat cu Muzeul Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti” (Bucureşti), Muzeul Naţional Secuiesc (Sfântu Gheorghe), Complexul Muzeal ASTRA (Sibiu), Muzeul de Etnografie Braşov, Complexul Muzeal al Judeţului Neamţ (Piatra Neamţ), Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova (Ploieşti) şi Asociaţia Muzeul Jucăriilor. Aici întâlnim universul copilăriei de altădată de la ţară, reprezentat de fotografii, jucării, costume populare ale copiilor români, secui şi saşi, leagăne pentru nou-născuţi, rechizite şcolare, o bancă dintr-o clasă, un clopot şcolar ş.a.
Una dintre cele mai vizitate dintre expoziţiile de la Muzeul Naţional de Istorie a României este cea intitulată ”Genio Helvetico. Ceasuri istorice şi cutii muzicale elveţiene din colecţii muzeale româneşti”, ce va fi deschisă până la 1 septembrie a.c. Exponatele sale datează de pe la începutul secolului XIX până prin anii ’60 ai secolului XX, iar printre acestea se află ceasurile ce au aparţinut unor personalităţi istorice româneşti, ca regele Carol I, regina Maria, ministrul Armand Călinescu, istoricul Nicolae Iorga, mareşalii Alexandru Averescu şi Ion Antonescu, scriitorii Panait Istrati şi Tudor Arghezi etc.
În fine, dacă tot veţi trece pe la muzeu, mai puteţi vedea, în holul de la intrare, steagul liturgic al lui Ştefan cel Mare, precum şi Exponatul Lunii Iulie, respectiv vasul ceramic dacic de la Capidava, judeţul Constanţa, cu inscripţia Petre. Se pare că Exponatul Lunii August va fi un tetraevanghel de la Mânăstirea Putna.
