Fost analist la CIA: Putin ameninţă Republica Moldova pentru că vrea să adere la NATO şi UE

În timp ce preşedintele moldovean Maia Sandu cochetează deschis cu aderarea la UE şi NATO, Moscova este din ce în ce mai agitată de perspectiva de a avea un alt aliat pro-occidental la periferia sa, potrivit Fox News.

La cea de-a 30-a reuniune a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa de la Skopje, Macedonia, în decembrie, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a prezentat aspiraţiile europene ale Republicii Moldova ca făcând parte dintr-o conspiraţie antirusească, acuzând: "Moldova este destinată să fie următoarea victimă în războiul hibrid împotriva Rusiei declanşat de Occident".

Comentariile nu au fost luate cu uşurinţă. Lumea este mult prea conştientă de dorinţa şi capacitatea preşedintelui rus Vladimir Putin de a folosi forţa militară pentru a-şi afirma dominaţia în Europa de Est.

Potrivit fostului analist al serviciilor de informaţii militare ale CIA, Rebekah Koffler, autoarea cărţii "Putin's Playbook", "este aproape sigur că Putin ar merge la război pentru a împiedica Moldova să adere la NATO".

"Şi la asta se referă Lavrov când vorbeşte despre războiul hibrid - doar că este vorba de Rusia, care va folosi războiul asimetric împotriva Moldovei. Este un semnal strategic", a adăugat Koffler.

Moldova este, fără îndoială, cea mai critică linie de falie dintre Est şi Vest în prezent, existând semne clare că cetăţenii săi, sub conducerea preşedintelui Maia Sandu, înclină într-o direcţie pro-occidentală.

Cu toate acestea, Republica Moldova are o minoritate etnică şi lingvistică rusă considerabilă, pe care Rusia s-a dovedit a fi pricepută în a o mobiliza împotriva guvernului pro-occidental. În mai multe ocazii recente, protestatarii pro-ruşi au ieşit pe străzile capitalei Chişinău, în încercarea de a zădărnici traiectoria pro-UE a Republicii Moldova.

Inflaţia galopantă şi creşterea preţurilor la energie s-au dovedit a fi un teren fertil pentru o minoritate rusă deja nemulţumită, care priveşte cu suspiciune administraţia Sandu şi consideră că sunt victimele unei campanii de marginalizare.

Considerată în general drept cea mai săracă ţară din Europa, această mică fărâmă de ţară a fost Republica Socialistă Sovietică Moldova în perioada 1940-1991.

Moldova a fost jumătate de secol subjugată de Uniunea Sovietică şi s-a confruntat cu o perioadă dificilă de tranziţie postcomunistă, marcată de lupte pentru a stabili o economie de piaţă şi pentru a rezolva tensiunile etnice şi lingvistice persistente.

Disoluţia haotică a Uniunii Sovietice a luat o turnură deosebit de sângeroasă în Moldova, culminând cu conflictul transnistrean din 1990-1992, care i-a opus pe separatiştii pro-ruşi guvernului moldovean.

Situaţia în care se află astăzi Republica Moldova, UE şi Rusia este rezultatul direct al eşecului de a găsi o soluţie la problema transnistreană, iar incertitudinea din jurul acesteia reprezintă un ghimpe persistent în calea candidaturii Moldovei la UE.

Serghei Lavrov a tunat împotriva presupuselor maşinaţiuni antiruseşti ale actualului preşedinte moldovean, descriind-o pe Maia Sandu ca fiind "un preşedinte care vrea să adere la NATO, are cetăţenie română, este gata să se unească cu România şi, în general, este gata pentru aproape orice... aceasta este una dintre ţările pe care Occidentul vrea să le transforme într-o altă ţară antirusească".

Cea mai mare îngrijorare pentru Republica Moldova şi Occident, în regiunea separatistă transnistreană, este contingentul de 1.500 de soldaţi ruşi. Scopul lor mai mare, pe lângă asigurarea orientării pro-ruse a guvernului, este de a păzi depozitul de arme de la Cobasna, care conţine aproximativ 20.000 de tone de echipament de război din epoca sovietică.

Koffler consideră că dinamica politică actuală a SUA poate juca un rol cheie în maşinaţiunile geopolitice ale lui Putin.

"Dacă există un moment bun, din punctul de vedere al lui Putin, pentru a provoca probleme în Transistria şi Republica Moldova, să o facă în plin sezon al alegerilor prezidenţiale [din SUA] este momentul potrivit. Întotdeauna a fost planul lui Putin de a restabili perimetrul strategic de securitate al Rusiei - din care fac parte Ucraina, Moldova, Georgia şi alte foste state sovietice (mai puţin ţările baltice), în viziunea Moscovei, care s-a micşorat în urma prăbuşirii URSS."

În capitala transnistreană Tiraspol, omagiul adus Uniunii Sovietice se profilează în fiecare clădire guvernamentală, parc public, monument şi colţ de stradă. Steagurile ruseşti flutură alături de cele transnistrene, în timp ce trupele ruseşti patrulează pe străzi.

Cu toate acestea, războiul în curs de desfăşurare din Ucraina a adus, într-o oarecare măsură, Transnistria mai aproape de Moldova. De când Ucraina a închis graniţa la începutul războiului, în februarie 2022, Transnistria este mult mai dependentă din punct de vedere economic de Moldova decât era înainte. Cu toate acestea, rămâne un al treilea secol de pace neliniştitor şi precaut, cu acuzaţii constante de interferenţă geopolitică şi de invazie iminentă lansate de fiecare tabără împotriva celeilalte.

Între timp, preşedinta Sandu a anunţat recent că va candida pentru un al doilea mandat la sfârşitul anului 2024. Această mişcare vine în contextul în care Uniunea Europeană a votat la 14 decembrie 2023 deschiderea discuţiilor de aderare cu Ucraina şi Moldova, într-un afront direct la adresa ambiţiilor ruseşti.

Koffler sugerează că potenţialul rusesc de acţiune militară în Moldova nu ar trebui subestimat.

"Potenţiala aderare a Moldovei la UE şi la NATO este inacceptabilă pentru Rusia, din aceleaşi motive pentru care este inacceptabilă şi aderarea Ucrainei la aceste organizaţii. Evaluarea mea este că este foarte probabil că aceasta să fie o linie roşie pentru Putin. Depăşirea ei ar declanşa probabil operaţiunile ofensive ale Rusiei împotriva Moldovei", a opinat ea.

Sandu, care a fondat şi este susţinută de Partidul de centru-dreapta Acţiune şi Solidaritate, pare pregătită să câştige cel de-al doilea mandat în ciuda protestelor pro-ruse. Cu toate acestea, influenţa rusă în regiune rămâne puternică, mai ales că Putin şi slugile sale reuşesc să transforme cu abilitate în armă problema energiei. Ca răspuns, guvernul moldovean s-a îndepărtat de compania energetică rusă Gazprom şi caută noi surse de energie.

Sandu a câştigat alegerile prezidenţiale moldoveneşti din 2020 cu 57,7% din voturi, învingându-l pe preşedintele în exerciţiu Igor Dodon, care a obţinut 42,3% din voturi. Dodon era un candidat pro-rus, a fost acuzat de corupţie, încălcări ale finanţării campaniei electorale şi trădare, acuzaţii despre care susţinătorii săi susţin că ar fi motivate politic.