Franţa, Germania şi Polonia, în reuniune de urgenţă pentru discuţii pe tema Ucrainei

Cele trei mari puteri militare din Europa continentală - Franţa, Germania şi Polonia - organizează o sesiune de urgenţă la Berlin pentru a încerca să atenueze tensiunile legate de răspunsurile lor diferite la două pericole - cel al avansării militare ruseşti în Ucraina şi cel privind refuzul Congresului SUA de a aproba un ajutor militar substanţial suplimentar pentru Kiev, informează The Guardian.

Disputa în materie de abordare - predominantă între preşedintele francez, Emmanuel Macron, de orientare belicoasă, şi cancelarul german, Olaf Scholz, veşnic precaut - a fost pusă în evidenţă într-un interviu dramatic acordat joi seară televiziunii franceze, în care Macron a declarat că securitatea Europei, chiar şi existenţa sa, este în pericol.

Prim-ministrul polonez nou ales, Donald Tusk, nu este chiar distribuit în rolul de mediator la Berlin, deoarece Polonia a considerat întotdeauna Rusia ca fiind o putere imperialistă, dar prezenţa sa, după o întâlnire bilaterală franco-germană de deschidere, subliniază necesitatea unei terţe părţi care să domoloească spiritele.

Tusk, care tocmai s-a întors de la întâlnirile cu preşedintele Joe Biden de la Washington, va aduce cele mai recente informaţii politice cu privire la posibilitatea ca preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, să fie forţat să cedeze în faţa cererilor democraţilor şi să ridice blocajul asupra unui pachet de ajutor de mai multe miliarde de dolari aprobat de Senat.

Întâlnirea reprezintă un test pentru a vedea dacă cei trei pot reînvia "triunghiul de la Weimar" ca un nou motor intern pentru Europa. Cele trei ţări s-au întâlnit ultima dată la acest nivel în iunie.

Macron a provocat consternare luna trecută când a refuzat să excludă trimiterea de trupe în Ucraina, precizând ulterior că e vorba de instructori. În interviul de joi, el a refuzat să se retragă, afirmând că nu va exclude nimic în încercarea de a menţine ambiguitatea strategică şi de a-l convinge pe Vladimir Putin că Rusia este angajată într-un război pe care Europa nu-i va permite să îl câştige.

Citându-i pe Winston Churchill şi Charles De Gaulle în diferite momente ale interviului, liderul francez a spus: "Securitatea Europei şi a francezilor este în joc în Ucraina. Dacă Rusia câştigă, vieţile francezilor se schimbă, iar credibilitatea Europei este redusă la zero. Cine poate crede că Vladimir Putin se va opri aici?".

Deşi a refuzat să descrie Rusia ca pe un inamic, folosind în schimb termenul "adversar", el a spus că Moscova este deja angajată într-un război hibrid în Europa. El a respins afirmaţiile potrivit cărora retorica sa riscă să escaladeze situaţia, un punct cheie de diferenţă cu Scholz, care se teme de ameninţările nucleare ale lui Putin.

"Nu trebuie să fim slabi", a susţinut Macron.

El l-a criticat din nou indirect pe Scholz pentru că a continuat să excludă livrarea de către Germania a puternicelor rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune Taurus.

Macron a avertizat asupra unei repetări a împăcării de la München de dinainte de război.

"Am stabilit prea multe limite cu ajutorul cuvintelor. Acum doi ani am spus că nu vom trimite niciodată tancuri. Apoi am făcut-o. Acum doi ani am spus că nu vom trimite niciodată rachete cu rază medie de acţiune. Apoi am făcut-o", a spus Macron.

El a spus că acest lucru a pus în perspectivă declaraţiile definitive "făcute de unii în Europa", fără a numi Germania.

Scholz, cu sprijinul Bundestagului, a declarat că este îngrijorat că rachetele Taurus fie ar trebui să fie operate de armata germană în interiorul Ucrainei, fie ar fi folosite pentru a stârni un război purtat în interiorul Rusiei. Soluţii alternative şi schimburi de rachete au fost propuse în privat, atât de ministrul britanic de Externe, David Cameron, cât şi de ministrul german de Externe, Annalena Baerbock.

Parisul speră ca reuniunea de la Berlin să avanseze cel puţin "coaliţia pentru sisteme de arme cu rază lungă de acţiune şi muniţie pentru ţintele din zona din spate", convenită la conferinţa susţinătorilor ucraineni, unde Macron a menţionat pentru prima dată posibilitatea ca trupele occidentale să fie desfăşurate în interiorul Ucrainei.

Macron, un susţinător pe termen lung al unei industrii europene de apărare mai integrate, s-a metamorfozat de la un susţinător încăpăţânat al dialogului cu Putin la un şoim de frunte în ultimele 12 luni.

Joi, el a susţinut din nou planul propus de premierul estonian, Kaja Kallas, pentru obligaţiuni de apărare ale UE, un mecanism de împrumut conceput pentru a oferi industriei de apărare o mai mare certitudine cu privire la un flux fiabil de comenzi viitoare. Germania este sceptică în ceea ce priveşte implicaţiile datoriei.

"Când Rusia trage zece obuze, noi răspundem cu unul", a declarat Macron.

Această evaluare l-a determinat să sprijine un plan condus de Cehia pentru a depăşi deficitul de gloanţe al Ucrainei prin achiziţionarea de muniţie din afara Europei sau prin construirea de fabrici de armament în Ucraina.

Criticii săi, inclusiv la Berlin, spun că transformarea sa nu este determinată doar de o reevaluare lentă a Rusiei, ci şi de politică internă franceză, deoarece el încearcă să construiască o linie de demarcaţie în ceea ce priveşte securitatea franceză cu o dreaptă populistă în plină ascensiune care fie nu vede Rusia ca pe o ameninţare pentru Franţa, fie admiră conservatorismul social al lui Putin.

Scholz, în schimb, se uită la sondajele care arată că baza sa social-democrată se opune unor măsuri precum predarea rachetei Taurus către Ucraina.

În ciuda faptului că Scholz insistă că are o relaţie personală bună cu Macron, există o furie tăcută faţă de retorica preşedintelui francez cu privire la trupele de pe teren în Ucraina, un diplomat descriind-o ca fiind o distragere a atenţiei în interes propriu.

Datele Institutului Kiel pentru cercetare economică arată că ajutorul german pentru Ucraina este cel mai mare din Europa şi este substanţial mai mare decât cel oferit de Franţa.

Franţa, în mod tradiţional reticentă în a preciza ce arme a furnizat, a contestat calculele Kiel, subliniind creşterea cheltuielilor franceze.