Interpretarea Constituţiei Republicii Moldova
Ce reprezintă noţiunea de interpretare?
Pentru ca normele juridice să fie respectate şi aplicate corect de către toţi subiecţii de drept şi pentru a-şi atinge scopul pentru care au fost elaborate, acestea trebuie să fie înţelese şi cunoscute de către aceştia.
În acest caz este necesar să apelăm la operaţiunea de interpretare a normelor juridice.
Interpretarea constituie o operaţie logico-raţională care, explicând înţelesul exact şi complet al dispoziţiilor normative, oferă soluţii juridice adecvate pentru diferite situaţii.
Care sunt trăsăturile interpretării?
Interpretarea are următoarele trăsături:
- interpretarea apare ca o etapă a procesului de aplicare a dreptului;
- scopul acestei operaţiuni logice constă în a scoate în evidenţă voinţa legiuitorului materializată în norma juridică ce se aplică;
- subiectul care aplică norma juridică urmează să se convingă că starea de fapt cu care el se confruntă se încadrează în ipoteza normei ce se aplică.
Câte tipuri de interpretare distingem?
În dependenţă de calitatea subiectului şi de forţa ei juridică, interpretarea poate fi de 2 feluri: oficială şi neoficială.
Interpretarea oficială se înfăptuieşte de un organ de stat în exercitarea atribuţiilor ce-i revin, potrivit legii.
De obicei organele care emit actele normative le şi interpretează prin acte interpretative. Aceasta este o interpretare autentică.
Interpretarea oficială are forţă juridică obligatorie. În R.Moldova sunt 3 categorii de legi: legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
Conform art. 135 al Constituţiei, interpretarea oficială a Constituţiei şi a legilor constituţionale ţine de competenţa exclusivă a Curţii Constituţionale.
Interpretarea oficială a legilor organice şi ordinare ţine de competenţa Parlamentului, art. 66 al Constituţiei Republicii Moldova.
Care organ este împuternicit să exercite interpretarea Constituţiei şi a legilor constituţionale, în R. Moldova?
Curtea Constituţională este unicul subiect cu dreptul de a interpreta legile constituţionale, poate să interpreteze oficial şi celelalte categorii de legi organice şi ordinare.
Potrivit Constituţiei, Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica Moldova, este independentă şi se supune numai Constituţiei.
Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
a) garantează supremaţia Constituţiei;
b) exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor şi hotărârilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
c) interpretează Constituţia;
d) se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
e) confirmă rezultatele referendumurilor republicane;
f) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova;
g) constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului, demiterea Preşedintelui Republicii Moldova sau interimatul funcţiei de Preşedinte, precum şi imposibilitatea Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile;
h) rezolvă cazurile excepţionale de neconstituţionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă de Justiţie;
i) hotărăşte asupra chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid;
j) garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.
Prin care metode se efectuează interpretarea actelor normative?
În procesul de interpretare se apelează la diverse metode.
Prin metodă se înţelege totalitatea de procedee folosite pentru clarificarea conţinutului prevederilor normei juridice. Deseori se folosesc mai multe metode: logică, gramaticală, sistematică şi istorică.
Valentina Stratulat este licenţiată în dreptul penal şi master în dreptul constituţional şi administrativ în R. Moldova
