Kremlinul consideră un acord de pace eşuat din Ucraina drept bază pentru noi discuţii

În timp ce Elveţia îşi propune să organizeze un summit de pace pentru a găsi o soluţie la războiul din Ucraina, Moscova resuscitează acum o soluţie veche, dar însoţită de noi cerinţe.

Kremlinul vede un acord între Rusia şi Ucraina privind o înţelegere de pace care a fost negociată la scurt timp după începerea războiului din 2022, dar care în cele din urmă a eşuat, ca o posibilă bază pentru o nouă soluţie, relatează Yahoo News, citând un raport DPA.

Acordul, negociat la Istanbul la acea vreme, ar putea servi drept bază pentru noi negocieri, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru agenţia de presă Interfax.

"Noile teritorii sunt acum consacrate în Constituţia noastră, ceea ce nu era cazul acum doi ani", a adăugat Peskov.

Remarcile au venit în contextul propunerii elveţiene de organizare a unei conferinţe de pace, care are iniţial scopul de a mobiliza mai mult sprijin internaţional pentru Ucraina.

Discuţiile cu Moscova ar urma să aibă loc abia într-o a doua etapă, lucru criticat de preşedintele rus Vladimir Putin.

Conform Interfax, joi, în cadrul unei întâlniri cu dictatorul bielorus Alexander Lukaşenko, liderul rus a declarat că este clar că nimic nu poate fi decis fără Moscova.

La sfârşitul lunii martie 2022, la aproximativ o lună după ce Putin a ordonat invazia pe scară largă a Ucrainei, negociatorii din Ucraina şi Rusia au ajuns la un acord provizoriu în timpul discuţiilor de la Istanbul pentru a opri ostilităţile, deoarece devenise evident că tentativa de capturare a Kievului planificată de Moscova va eşua.

Ulterior, s-a aflat că Ucraina a fost iniţial de acord să renunţe la statutul de membru NATO şi să rămână neutră. Cu toate acestea, acordul nu a fost pus în aplicare, parţial din cauza dezacordurilor privind revendicările teritoriale.

Rusia a iniţiat războiul sub pretextul "eliberării" regiunilor ucrainene Doneţk şi Luhansk, parţial controlate de separatiştii pro-ruşi, de sub controlul Kievului.

De atunci, Rusia a declarat aceste două regiuni, precum şi regiunile Herson şi Zaporojie, ca teritorii proprii în Constituţie, deşi le controlează doar parţial din punct de vedere militar.

Eşecul este atribuit, de asemenea, dezvăluirii atrocităţilor comise de soldaţii ruşi împotriva civililor ucraineni în suburbiile Kievului, cum ar fi Bucea. Acest lucru a făcut imposibilă reconcilierea pentru Ucraina.

Printre condiţiile declarate de Rusia se numără păstrarea teritoriilor cucerite, precum şi transformarea Ucrainei într-o ţară demilitarizată, neutră, care să nu devină membră a NATO.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cere retragerea trupelor ruseşti de pe teritoriul ucrainean.

Peskov a refuzat să detalieze pretenţiile teritoriale ale Moscovei, declarând că este prea devreme pentru detalii ale unor "negocieri teoretice". Încă nu există semne că Ucraina este dispusă să discute, a adăugat el.

Între timp, vineri, oficialii au declarat că ambele părţi beligerante au schimbat între ele trupurile a peste 120 de soldaţi morţi.

Ucraina a primit înapoi 99 de soldaţi morţi, a declarat vineri, prin intermediul Telegram, biroul responsabil pentru prizonierii de război de la Kiev.

Acesta a precizat că 77 dintre ei au fost ucişi în regiunea Doneţk, 20 în regiunea Zaporojie şi doi în regiunea Harkiv.

Rusia, la rândul său, a primit trupurile a 23 de soldaţi, a relatat site-ul rus de ştiri RBK, citându-l pe deputatul Dumei, Shamsail Saraliev.

Cifrele exacte ale victimelor în rândul personalului militar au fost în general ţinute secrete de ambele părţi, dar luna trecută Zelenski a estimat pierderile părţii ucrainene la aproximativ 31.000 de morţi.

Estimările occidentale estimează un număr mult mai mare de morţi. De altfel, estimările americane de la mijlocul anului 2023 susţin că numărul soldaţilor ucraineni ucişi se ridică la aproximativ 70.000, iar cel al soldaţilor ruşi la 120.000.