"La barza chioară îi face Dumnezeu cuib". Cum au ajuns toate partidele, inclusiv PSD, să voteze "Fără infractori în funcţii publice"?

Ani de zile, românii au aşteptat adoptarea proiectului "Fără Penali în Funcţii Publice", iniţiativă civică semnată de peste un milion de persoane pe care USR-ul a dus-o apoi în Parlament, transformând-o în proiect de lege şi făcând din ea o temă principală în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2020.

După ani de aşteptare şi tergiversări puse pe seama unei totale lipse de voinţă a partidelor mari de a se lepăda de corupţie şi corupţi, cu cinci zile în urmă, presa a vuit că finalmente "Fără Penali în Funcţii Publice" devine o realitate. Liderii USR, în frunte cu Cătălin Drulă, şi-au asumat, cu surle şi trâmbiţe, toate meritele pentru adoptarea proiectului. La rândul lor, liberalii au făcut cam acelaşi lucru.

Cum arată însă realitatea? Concret, legea care nu le va mai permite "penalilor" să candideze constă, de fapt, în două legi, una iniţiată de deputaţii Cătălin Teniţă (fost USR, actualmente REPER) şi Diana Stoica (USR) şi a doua de liberala Raluca Turcan.

Proiectul Teniţă şi Stoica vizează alegerile locale iar cel al PNL alegerile parlamentare. Proiectul lui Teniţă şi al Dianei Stoica viza iniţial interdicţii doar pentru abuzatorii de minori şi a fost extins la toate persoanele care au fost condamnate la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, graţie unui amendament asumat de toate partidele politice. Pe scurt, un rarisim consens general. Iar când se ajunge la un astfel de consens general vorbim, de fapt, de o victorie a societăţii civile. Este semnalul că, după ani de proteste, un milion şi de semnături etc., finalmente clasa politică a înţeles că trebuie să dea românilor ceva.

Dacă nu o clasă politică fără plagiatori, fără demagogi, fără minciuna etc., măcar una fără condamnaţi penal. Atenţie, aceasta nu înseamnă fără corupţi, ci fără corupţi DEJA condamnaţi penal. Cei care fură dar nu au încă o condamnare definitivă sunt negustori cinstiţi şi numele lor pot apărea şi, cu siguranţă, vor apărea pe buletinele de vot.

Epoch Times a încercat să refacă traseul proiectului / proiectelor şi să facă radiografia consensului la care s-a ajuns

Cum a apărut proiectul mediatizat de USR? Respectiv fără Abuzatori de Copii în funcţii publice, devenit ulterior Fără Penali? Publicaţia a vorbit cu unul dintre cei doi iniţiatori, respectiv deputatul Cătălin Teniţă, la momentul iniţierii proiectului USR, acum deputat independent şi membru al REPER.

Parcursul proiectului, potrivit lui Cătălin Teniţă

"Acest proiect a fost efectiv un proiect personal, lucrat de doi deputaţi care la momentul respectiv ţineau amândoi de USR-PLUS – Cătălin Teniţă şi Diana Stoica – ce şi-au folosit resursele lor de cabinet şi pentru realizare, şi pentru promovare şi pentru consultări, nu a fost proiectul unuia sau altui partid şi asta efectiv se poate vedea inclusiv prin lista susţinătorilor – lista susţinătorilor nu este totalitatea membrilor USR, nu este o listă mono-partinică, e o listă în care apar o parte din colegii de la USR-PLUS cărora le mulţumesc, dar şi colegi de la PNL, PSD, UDMR, care chiar au vrut la noi după depunerea proiectului şi ne-au spus 'vrem şi noi să fim parte din proiectul ăsta'", a declarat Teniţă.

Referitor la geneza proiectului, fostul userist a explicat că totul a pornit de la o iniţiativă a activiştilor de la Salvaţi Copiii pe care s-a grefat indignarea cauzată de actele de pedofilie ale unor aleşi:

"În iunie 2021, oamenii de la Salvaţi Copiii, mai exact George Roman, au trimis un email la mine şi la Diana Stoica - şi cred că şi la alţi parlamentari dar nu ştiu eu cine cum îşi verifică emailul - ca să aibă o întâlnire cu noi să ne propună nişte proiecte legislative pe care le au ei pe tema protecţiei copiilor.

Eu şi cu Diana ne-am întâlnit cu ei, am discutat. Practic ei propuneau două-trei chestii, una dintre ele legată de prezenţa abuzatorilor de copii pe buletinul de vot şi altele legate de vârsta de consimţământ (vârstă sub care actul sexual cu un minor e considerat automat viol nr.r). E problema asta în România că sunt judecători care consideră că poţi consimţi la un act sexual cu un bărbat de 50 de ani dacă eşti o minoră de 12. Adică este o aberaţie efectiv scabroasă, revoltătoare, mie mi-e ruşine că aceste judecătoare sunt şi 'doamne', ce fel de doamnă poţi să fii să susţii asta?

Iniţial i-am propus lui George - temele fiind serioase - să ne organizăm, să facem mese rotunde şi să venim cu două proiecte de legi care să fie prezentate în toamnă. Dar după circa o săptămână mai târziu a izbucnit scandalul cu primarul din Şotrile, care primar din Şotrile cumpărase o fată de 13 ani de la părinţi, avea relaţii sexuale cu ea, o fotografia, şi când fata a vrut să rupă 'relaţia', el practic a şantajat-o că va face publice poze cu ea în ipostaze intime. Practic omul ăsta era un abuzator de minore, un pornograf, un traficant şi totuşi a primit pedeapsă cu suspendare... Chestia asta m-a făcut pe mine atât de dezgustat încât practic în noaptea aceea am scris proiectul legislativ fără abuzatori de copii la alegerile locale.

A doua zi am vorbit cu Diana Stoica 'hai să lucrăm împreună!', am modificat anumite formulări, am început să strângem semnături şi am depus proiectul. Între timp, s-au raliat şi colegi de la alte partide şi proiectul a intrat pe circuit.

Ce prevedea proiectul iniţial? Persoanele care au săvârşit abuzuri împotriva minorilor şi au fost condamnate pentru aceste abuzuri nu mai pot să fie alese în funcţiile de primar, consilier local, judeţean, şef de consiliu judeţean şi parlamentar.

Proiectul a trecut bine pe partea de analiză tehnică, avize de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, a trecut cu bine de Senat, a trecut tacit de Senat, la Camera Deputaţilor şi-a luat avizele foarte bine şi, dacă nu mă înşel, la momentul noiembrie 2021 a ajuns la raport, la Comisia Juridică condusă de Laura Vicol şi la cea de Administraţie condusă de Simona Bucura, de la PSD. Eu am vorbit cu Laura Vicol, l-a primit foarte bine", a explicat Teniţă.

Ulterior, la comisia de Administraţie, prin februarie a.c., proiectul s-a blocat în urma unor obiecţii ale lui Florin Roman (PNL) şi, potrivit lui Teniţă, probabil pentru a se evita proiectarea în spaţiul public a ideii că există o fractură de viziune între deputaţii de la PNL şi cei de la PSD care, împreună, formau majoritatea pe o temă atât de sensibilă, s-a preferat să se pună în suspendare printr-o amânare.

"Proiectul a rămas de atunci în suspendare, noi, eu şi Diana Stoica, am încercat să îi mai convingem pe colegii de la PNL să îşi schimbe opinia şi, deşi în privat erau absolut de acord cu proiectul, nu a mai fost pus pe ordinea de zi", a punctat Teniţă.

Cum a ajuns totuşi proiectul la vot şi dintr-un proiect s-au făcut două

"În septembrie au apărut cele două cazuri cu persoane din zona partidului de guvernământ care efectiv au săvârşit abuzuri sau hărţuiri împotriva minorilor şi atunci noi am spus: este imposibil să lăsam legea asta în amorţire, haideţi să facem ceva. Şi aşa a fost pusă pe ordinea de zi.

(...) Aveam două rapoarte pozitive iar legea era programată pentru plen. Eu eram la Senat să susţin un alt proiect de lege când am primit un mesaj 'Vino, Cătălin, că se întruneşte din nou comisia, e încurcătură mare'.

M-am dus din nou la comisiile comune de administraţie şi juridic, ieşiseră din plen pentru a se întruni şi ele voiau să se scindeze o parte din legea noastră şi o parte să o pună în alt proiect. Legea noastră se referea la parlamentare şi la locale, iar ei descoperiseră că era un proiect iniţiat de PNL în 2017 (proiect iniţiat de Raluca Turcan n.r.) care se referea la parlamentare iar propunerea a fost că partea de parlamentare să fie acoperite de proiectul PNL.

Noi am zis: 'OK, scopul nostru e să treacă proiectul nu să ne asumăm maternitate, paternitate'. Înţelegerea tuturor a fost că proiectul este în oglindă, între cele două. În momentul în care s-a depus formula de amendamente, cele două comisii au votat să nu vorbim doar de infractori contra minorilor ci de infractori în genere, deci a dispărut partea de minori. Şi legea s-a transformat din 'Fără abuzatori de minori pe buletinul de vot' în 'Fără infractori cu intenţie pe buletinul de vot'.

Toată lumea a spus: De ce nu, şi când a fost pus în plen, votul a fost covârşitor 'pentru' şi doar unul 'împotrivă'.

Acest proiect nu a fost votat numai de Opoziţie, altfel nu trecea.

Vreau să răsuflăm uşuraţi, că la barza chioară îi face Dumnezeu cuib. Efectiv noi am avut un noroc chior, nu mă întreba care au fost mecanismele, de a trece ceva mai mult decât ne-am dorit. Să protejăm acest câştig, din perspectiva mea trebuie să spunem că acesta este câştigul adus de întreaga clasă politică, nu trebuie să ne certăm pe acest proiect.", a explicat Teniţă.

Următorul pas, promulgarea. Teniţă: "Sper ca Iohannis să promulge fără probleme ba chiar să facă un eveniment din promulgare"

"După aceea au mai fost o serie de discursuri, să spunem pe această temă, şi acum proiectul este la vot la dl preşedinte şi cum dl preşedinte pune integritatea în funcţia publică la loc de cinste, evident că va dori să promoveze asemenea probleme, chiar mi-aş dori să facă din chestiunea asta un eveniment public, să iasă şi să spună: 'În sfârşit clasa politică a ajuns, de la sine putere, la varianta că nu mai vrem infractori în funcţii publice'.

Dânsul ar putea ieşi acum să arate că dezideratele pe care de vreo 7 ani – se împlinesc 7 ani de la Colectiv în curând – au fost îndeplinite. Dânsul ar putea ieşi public să arate că măcar în acest punct legat de integritatea juridică – nu încă şi cea morală – suntem aliniaţi cu ce dorea societatea", a declarat Teniţă.

Amendamentul care a schimbat proiectul, un consens între toate partidele. Stelian Ion: "L-am agreat cu toţii"

Stelian Ion (USR) vorbeşte şi el de consens între partide. În timp ce unul dintre colegii lui de partid ne-a spus că fostul ministru este cel ce a redactat amendamentul care a făcut ca proiectul "Fără Abuzatori de Copii în funcţii publice" să se transforme în "Fără Infractori în funcţii publice", Ion îşi asumă un rol mai mic în poveste punând accentul, aşa cum spuneam, mai degrabă pe consens.

"Amendamentul l-am agreat cu toţii. Am discutat mai mulţi, am discutat şi am fost pe aceeaşi lungime de undă. A spus şi dl Cupşa, noi discutasem dinainte de şedinţă, colegul meu Mihai Badea i-a rugat şi le-a spus 'Vedeţi că acolo e restrânsă chestiunea', am spus şi eu în şedinţă 'Haideţi să nu adoptăm chestiuni diferite pentru situaţii asemănătoare', adică dacă adoptăm pentru parlamentari anumite standarde, să adoptăm şi pentru primari aceleaşi, că ar putea fi probleme de consituţionalitate. Finalmente, s-a decis împărţirea pe două proiecte, cel al lui Teniţă şi Dianei Stoica şi cel al lui Turcan.

Amendamentul l-am redactat eu în sensul că i-am ajutat pe colegi să sistematizeze textul şi să luăm exprimarea mai largă care era în textul referitor la parlamentari, am luat de acolo aceeaşi formulare şi am transpus-o şi pentru aleşii locali, exprimare care se găseşte în linii mari şi în Fără Penali în Funcţii Publice, pentru că deja formularea aceea a trecut de filtrul CCR. Când iniţiativa cetăţeanească a ajuns în Parlament a fost verificată consituţionalitatea formulării şi, având girul Curţii, am zis să mergem pe acea formulare care restrânge la infracţiunile intenţionate, pedepsite cu pedeapsa privativă de libertatea – nu amenda penală, de exemplu – cu anumite limitări, până la reabilitare, amnistie etc.

Mihai Badea de la noi a vorbit cu Gabriel Andronache. Andronache (PNL) a înţeles şi ne-am înţeles să ne întoarcem în comisie ca să facem modificarea asta şi să mergem pe o formulă comună, să nu fie probleme de constituţionalitate. A existat înţelegere la toate grupurile parlamentare, inclusiv PSD", a declarat pentru Epoch Times Stelian Ion.

Cât despre faptul că inclusiv PSD-ul a votat pentru interzicerea accesului penalilor condamnaţi la închisoare la funcţii publice, fostul ministru a explicat că acesta este rodul efervescenţei generate de proiectul Fără Penali.

"Lucrul ăsta l-am spus şi în spaţiul public, ce s-a întâmplat în anii trecuţi, efervescenţa generată de proiectul Fără Penali, faptul că s-au strâns multe semnături, ştiţi că îi determinase pe cei din PSD să depună iniţiativa parlamentară de revizuire a Constituţiei, deci cumva i-au obligat să se alinieze pentru că asta îşi doreşte electoratul. Şi au ţinut şi ei să nu fie acuzaţi că protejează penalii. Faptul că am promovat atât de mult proiectul şi a ajuns să fie atât de cunoscut în conştiinţa publicului şi dorit i-a determinat şi pe ceilalţi să îl susţină", a punctat Stelian Ion.

Poziţionarea USR-ului

Liderul partidului, Cătălin Drulă, a prezentat votul din Camera Deputaţilor ca pe o victorie a USR. Ceea ce este într-o bună măsură adevărat, căci USR-ul a militat foarte mult pentru acest proiect, a împins conceptul pe agenda publică până când şi marile partide s-au văzut în faţa opţiunii că, fie să se ralieze, fie să pară că susţin menţinerea corupţilor în funcţii publice, lucru care i-ar costa electoral.

Drulă omite însă, în comunicarea publică, să îi ofere lui Teniţă creditul meritat, alegând nici să nu îl menţioneze, deşi, practic, proiectul lui Teniţă şi al Dianei Stoica a fost vehiculul prin care conceputul de Fără Penali a fost împins înainte, devenind un act normativ votat. Se poate presupune că acest lucru se datorează faptului că Teniţă a părăsit USR-ul în favoarea partidului lui Dacian Cioloş.

Cum de a achiesat PSD-ul la Fără Infractori în Funţii Publice? Laura Vicol are cuvântul

Contactată de Epoch Times, Laura Vicol susţine că punerea pe ordinea de zi atât a proiectului Teniţă - Stoica, devenit ulterior un fel de Fără Penali, cât şi a proiectului PNL, a fost ideea ei, căci ea crede în Dreptate.

"A fost ideea mea să pun ambele iniţiative pe ordinea de zi şi am adus argumente pertinente şi solide în vederea adoptării concomitente a celor două proiecte de lege, 2017 (PNL) şi 2022 (USR). Consider că integritatea celor care conduc destine este punctul de plecare atunci când doreşti să candidezi. Nu am înţeles ieşirea din Plen a domnului Barna şi de aceea am reacţionat aşa", a declarat Laura Vicol, întrebată cum de s-a raliat PSD la o iniţiativă a USR-ului.

Întrebată cum comentează unul dintre scenariile apărute în spaţiul public, respectiv cel că PSD ar fi vrut prin acest proiect să îi taie craca de sub picioare lui Dragnea pentru a-l împiedica să revină în politica mare pe fostul lider al partidului Liviu Dragnea, Laura Vicol a negat hotărât această idee.

"Sub nicio formă conducerea PSD nu mi-a solicitat aşa ceva, vă pot confirma toţi colegii mei din Comisia Juridică discuţiile pe care le-am avut cu fiecare membru în parte. Nu îl cunosc pe domnul Dragnea şi atunci când întocmesc ordinea de zi mă gândesc la ce lucruri bune putem face pentru cei care ne-au ales, vreau să îndrept şi să construiesc, nu să duc războaiele altora.

Vă dau cuvântul meu de onoare că nu m-am gândit nici măcar o secundă, nici la Dragnea şi nici la altcineva. Pur şi simplu vreau să îndrept lucruri.

Chiar cred în dreptate”, a transmis Vicol.

Ce spune PNL-ul? Gorghiu încearcă să golească de sens iniţiativa civică "Fără Penali în Funcţii Publice"

Cât despre PNL, căruia îi aparţine unul din cele două proiecte votate, cel care interzice condamanţilor pentru infracţiuni cu intenţie să mai candideze pentru Senat şi Camera Deputaţilor, în comunicarea publică, Raluca Turcan îşi asumă 100% creditul şi nu suflă o vorbuliţă despre proiectul USR. Colega sa de partid Alina Gorghiu lasă totuşi ceva şi celorlalte partide, nu însă fără să arunce o săgeată otrăvită spre USR şi să încerce să golească de sens iniţiativa civică "Fără Penali în Funcţii Publice".

Redăm postarea Ralucăi Turcan:

"Astăzi a fost votat în Camera Deputaţilor un proiect iniţiat în 2017 şi pentru care am depus foarte mari eforturi: nicio persoană condamnată NU VA mai PUTEA CANDIDA la funcţia de senator sau deputat.

În Parlament nu au ce căuta persoanele condamnate penal. Corupţia a sărăcit România şi a făcut ca încrederea românilor în instituţiile statului să fie la un nivel extrem de scăzut, iar statul să fie unul slab şi sărac. Corupţia a alungat din România pe cei mai buni medici, profesori, ingineri. Tot corupţia i-a îndepărtat pe cei mai respectaţi oameni ai comunităţii să se implice în viaţa publică.

Cred că politica la nivel înalt poate fi făcută în mod profesionist cu oameni oneşti, integri, buni specialişti pe domeniile lor şi oameni care nu pot fi şantajaţi.

Le mulţumesc tuturor colegilor parlamentari care au susţinut acest proiect iniţiat încă din vremea când eram Preşedinte al PNL şi mă luptam cu o majoritate parlamentară în care Liviu Dragnea era preşedintele Camerei Deputaţilor şi Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului”, a transmis Raluca Turcan, fără să menţioneze o vorbă despre cel de-al doilea proiect, cel care a împins practic lucrurile.

Redăm postarea Alinei Gorghiu:

Era timpul să facem din criterii elementare de integritate literă de lege."

S-a făcut însă ce spune Gorghiu, şi anume criteriile elementare de integritate să fi fost făcute literă de lege? Da şi nu... Nu vom mai avea condamnaţi penal pe listele de vot. Vom avea însă în continuare corupţi, abuzatori, habarnişti care îşi cumpără cu bani sau cu obedienţă scaunele de parlamentar, vom avea în continuare trădători de ţară şi de neam care vor putea accede fără probleme în funcţii câtă vreme nu au fost (încă) condamanţi penal. Va ţine de discernământul nostru să sancţionăm asemenea practici şi să nu mai punem ştampila pe partide care ne propun personaje dubioase, corupţi care, în drumul spre încăperi cu gratii, fac escale în primării, consilii judeţene, Parlament.

A luat cinci ani să se voteze pentru un mimim (sub nivelul mării) de decenţă în politică, ar lua o eternitate până să se legifereze bunul simţ. Aşa că, finalmente, tot de noi va ţine schimbarea. Mereu a ţinut de noi, inclusiv în ceea ce priveşte Fără Penali. Trebuie doar să fim conştienţi de puterea noastră, de schimbările pe care le putem genera în societate când cu adevărat ne punem mintea şi tenacitatea să o facem.