Legiuitorii greci vor vota miercuri cel de-al doilea set de reforme cerut de creditori internaţionali


Legiuitorii eleni participă la o sesiune în Parlament, Atena, 15 iulie 2015.
Legiuitorii eleni participă la o sesiune în Parlament, Atena, 15 iulie 2015. (Captură Foto)
Andrei Popescu
22.07.2015

Legiuitorii eleni sunt aşteptaţi astăzi să voteze cel de-al doilea set de reforme, pe care Grecia trebuie să le implementeze pentru a primi un nou pachet de salvare din partea creditorilor internaţionali.

Votul de miercuri are loc la o săptămână după ce primul set de reforme a fost adoptat – nu fără o oarecare opoziţie în rândul guvernului de stânga – şi prevede creşteri ale taxelor în schimbul celui de-al treilea pachet de salvare financiară (bailout), în valoare de 86 miliarde de euro.

Cel de-al doilea set de reforme include o directivă UE care garantează depozite bancare de până la 100.000 de euro precum şi o reformă a codului de procedură civilă, ce urmăreşte să grăbească cazurile la tribunal şi procedurile legale.

Atena urmăreşte să încheie acordul până în 20 august când trebuie să plătească Băncii Centrale Europene – unul dintre creditorii săi internaţionali – 3,2 miliarde de euro.

Grecia a fost capabilă să plătească 2 miliarde de euro către FMI, un alt creditor, după ce a primit un împrumut pe termen scurt în valoare de 7,16 miliarde de euro de la UE în schimbul acceptării reformelor.

Agenţia de rating Standard & Poor’s a ridicat puţin ratingul Greciei de la CCC- la CCC .

Săptămâna trecută, Atena a fost de acord asupra unui pachet de reforme economice dure privind taxele, pensiile şi regulamentul muncii. Dar votul nu a fost atât de liniştit, întrucât 64 dintre legiuitori, printre care fostul ministru de finanţe Yanis Varoufakis şi preşedinta Parlamentului elen, Zoe Konstantopoulou, au votat împotriva acestor măsuri. Ulterior, premierul Alexis Tsipras a remaniat cabinetul şi i-a înlăturat pe miniştrii rebeli.

După criza economică din 2009, Atena a primit din partea creditorilor săi două pachete de salvare financiară în 2010 şi 2012, în valoare totală de 240 miliarde de euro. În schimbul banilor, Atena a trebuit să aplice măsuri dure de austeritate care au declanşat nemulţumiri în rândul populaţiei.

În plus, cancelarul german Angela Merkel a respins încă o dată propunerile pentru reducerea unei părti din datoria Greciei, dar a dat asigurări că Berlinul susţine un plan de rambursare flexibil pentru ţara împovărată de datorii.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor