Merkel: Pe teritoriul german nu se va putea vota reintroducerea pedepsei cu moartea în Turcia

Cancelarul german a declarat că turcii nu vor putea să voteze pe teritoriul Germaniei un subiect “respins în mod absolut”. Reintroducerea pedepsei cu moartea în Turcia va duce la prăbuşirea efectivă a procesului de aderare a ţării în UE.
Cancelarul german Angela Merkel. (Getty Images)
Andrei Popescu
10.05.2017

Cetăţenilor turci care locuiesc în Germania nu li se va permite să voteze în cadrul unui potenţial referendum pe tema reintroducerii pedepsei capitale în Turcia, a declarat marţi cancelarul german Angela Merkel.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat în ultimele câteva luni că va susţine reintroducerea pedepsei cu moartea dacă o astfel de măsură va fi adoptată de Parlamentul ţării sau printr-un referendum. Pedeapsa capitală este interzisă în toate ţările UE şi reintroducerea ei în Turcia ar însemna suspendarea procesului de aderare a ţării la blocul european.

“De regulă, nu răspundem întrebărilor ipotetice, dar această chestiune nu este, din păcate, atât de ipotetică din moment ce este discutată în Turcia”, a declarat marţi Angela Merkel pentru reţeaua germană de televiziune WDR.

“Cred că este important să afirmăm că nu putem oferi permisiunea [dezbaterii], pe teritoriul german, a unui subiect pe care îl respingem în mod absolut, precum pedeapsa cu moartea”.

Aproximativ 1,4 milioane de alegători eligibili turci care locuiesc în Germania au putut să voteze luna trecută în ambasada şi consulatele turce din Germania în cadrul unui referendum controversat pe tema extinderii puterilor preşedintelui Erdogan.

Dar, după ce Germania şi Olanda au blocat mai mulţi miniştri turci să desfăşoare campanii politice înaintea referendumului, Erdogan a acuzat cele două guverne că recurg la practici “naziste” şi susţin tabăra NU în acel referendum.

Un recent război al cuvintelor a agravat relaţiile deja tensionate dintre Berlin şi Ankara pe tema deteriorării constante a drepturilor omului şi a democraţiei în Turcia în ultimii câţiva ani.

După o lovitură de stat eşuată care a avut loc anul trecut în Turcia, Erdogan şi-a folosit tot mai mult puterile, prin instaurarea stării de urgenţă în ţară, pentru a desfăşura o campanie de suprimare a opoziţiei, care a inclus concedieri masive în sânul armatei, poliţiei, sectorul judiciar, al funcţionarilor publici, cadrelor universitare şi mass media. De asemenea, peste 110.000 de persoane au fost reţinute după puciul eşuat iar 47.000 au fost arestate în mod oficial.

Polarizarea din Turcia pe tema referendumului – inclusiv acuzaţii de fraudă electorală răspândită – a ridicat temeri că aceste conflicte se vor revărsa asupra comunităţii germane turce, care este alcătuită din aproximativ 3 milioane de persoane.

Erdogan a menţionat reintroducerea pedepsei capitale în încercarea de a stârni sentimentele naţionaliste şi de a-i executa pe cei implicaţi în puciul de anul trecut, pentru organizarea căruia Ankara îl învinuieşte pe Fethullah Gulen, un cleric exilat care locuieşte în SUA.

De asemenea, biroul german de imigraţie a declarat că 414 oficiali turci care deţin paşapoarte diplomatice, împreună cu familiile lor, au cerut azil. Aparent, un anumit număr din aceste cereri au fost deja aprobate.

Potrivit unor rapoarte media, printre cei care primesc azil se află şi membri ai armatei turce.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor