Moscova a amplasat explozibili la o uzină chimică din Crimeea. Kievul atenţionează asupra unui dezastru potenţial mai mare decât la Cernobîl

Uzina chimică Titan din Crimeea
Uzina chimică Titan din Crimeea (kyivpost.com)
Andrei Popescu
11.06.2023

Inginerii armatei ruse au amplasat explozibili la o uriaşă uzină chimică industrială construită lângă un rezervor de lac cu acid toxic de mărimea unui oraş mic, iar dacă Moscova va ordona declanşarea încărcăturilor, Ucraina şi statele vecine se vor confrunta cu un dezastru provocat de om potenţial mai grav decât la Cernobîl, au avertizat oficiali şi platforme de ştiri independente.

Acoperind un teritoriu de 4,7 kilometri pătraţi şi amplasată în apropierea oraşului Armiansk, în perioada sa de glorie, vasta uzină Titan din peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal de către Rusia, era unul dintre cei mai mari producători de dioxid de titan din lume, o substanţă chimică industrială netoxică folosită pe scară largă în producţia de vopsele, suplimente alimentare, în medicamente şi ca agent de albire, relatează Kyiv Post.

Utilizarea dioxidului de titan a fost interzisă în Europa în 2022. Un praf alb şi fin, substanţa chimică este considerată de unii experţi ca fiind potenţial cancerigenă. Este insolubilă şi mortală pentru plantele şi animalele care folosesc apele subterane contaminate cu această substanţă chimică. Unii precursori şi subproduse ale producţiei de dioxid de titan sunt toxice, inclusiv acidul sulfuric şi dioxidul sulfuric gazos. Ambii compuşi sunt otrăvitori şi, dacă expunerea este severă, sunt potenţial letali.

Analistul militar ucrainean Roman Svitan a declarat joi seară, pentru canalul de ştiri Apostrof TV, că autorităţile ruse din Crimeea ocupată au pregătit deja pentru demolare uzina din nordul peninsulei şi că este foarte probabil ca liderii ruşi să arunce în aer fabrica pentru a crea o barieră chimică toxică, în cazul în care armata ucraineană s-ar apropia prea mult.

"Uzina este deja complet minată, inclusiv containerele cu acid, clor şi reactivi. Recent au început să monteze explozibili acolo, deoarece au văzut că Forţele Armate ale Ucrainei (FAU) ar putea traversa (râul) Nipru şi ataca Armiansk... Aruncarea în aer a uzinei Titan din Crimeea ar fi o oportunitate militară pentru ruşi, deoarece emisiile chimice pot încetini mişcarea AFU", a adăugat Svitan.

Avertismentul lui Svitan este similar cu declaraţiile făcute de alţi oficiali ucraineni, precum şi cu rapoartele din mass-media, care au prezis consecinţe grave în cazul în care autorităţile Federaţiei Ruse îşi vor continua campania de distrugere a infrastructurii civile ucrainene majore şi dacă, în următoarea lor mişcare, vor demola uzina Titan.

Revista online Focus a folosit modelarea computerizată pentru a prezice că, dacă ar fi eliberat în atmosferă, cocktailul toxic de substanţe chimice din incinta uzinei ar produce un nor otrăvitor cu o lăţime de 50 de kilometri şi, călătorind aproximativ 200 de kilometri pe zi, ar putea ajunge pe teritoriul turc, bulgar sau rus (în funcţie de vânturile predominante) în două sau trei zile.

Oleksandr Prokudin, şeful Comandamentului Regional de Apărare din Herson, a avertizat, într-o înregistrare video pe Telegram din 2 iunie, că planurile ruşilor de a arunca în aer uzina erau foarte avansate şi că, în cazul în care explozibilii ar fi fost declanşaţi, "mii de tone de materiale toxice ar fi fost eliberate" într-un accident industrial "mai grav decât cel de la Cernobîl".

Unul dintre primele rapoarte privind plasarea de explozibili în interiorul uzinei Titan în vederea distrugerii sale intenţionate a apărut la începutul lunii mai, când un canal Telegram, care pretindea că are legătură cu partizanii ce operează în peninsulă, a declarat că autorităţile ruse plănuiau "terorism ecologic".

Oficialii ucraineni au avertizat pentru prima dată că trupele ruse au plasat explozibili în centrala hidroelectrică Kahovka în aprilie 2022. La vremea respectivă, unii membri ai comunităţii internaţionale au considerat declaraţiile oficiale ucrainene ca fiind hiperbolice şi excesiv de părtinitoare împotriva Rusiei. Purtătorul de cuvânt ai Kremlinului a acuzat săptămâna aceasta Ucraina că a aruncat în aer barajul Kahovka, o piesă cheie a reţelei electrice ucrainene, dar fără a oferi dovezi credibile.

Ameninţarea chimică toxică la adresa oamenilor şi a mediului din apropierea uzinei Titan este bine documentată. În septembrie 2018, autorităţile ruse au evacuat 4.000 de copii din Armiansk după ce în oraş a pătruns gazul nociv de dioxid de sulf.

Oficialii numiţi de Kremlin în Crimeea au declarat că atât căldura verii, cât şi nivelul scăzut al apei dintr-un rezervor pe care fabrica îl foloseşte pentru a reţine deşeurile industriale au dus la evaporarea acidul sulfuric din rezervor şi, probabil, au creat un nor de gaz otrăvitor de dioxid de sulf. Oficialii ucraineni au susţinut la vremea respectivă că antrenamentele de artilerie ruseşti din apropierea fabricii au avariat rezervoarele de reţinere a acidului sulfuric.

Rezervorul de acid sulfuric de lângă fabrică se întinde pe o suprafaţă de 42 de kilometri pătraţi, potrivit rapoartelor de presă internaţionale de la acea vreme.

Încă de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022, oficialii de la Kiev au acuzat Kremlinul că urmăreşte o strategie de distrugere a infrastructurii civile ucrainene şi a mediului natural pentru a constrânge populaţia Ucrainei să se predea şi, pe termen mai lung, pentru a elimina statul ucrainean şi ucrainenii ca naţiune.

Mii de rachete ruseşti lansate asupra unor ţinte civile ucrainene, emigrarea forţată a locuitorilor din regiunile ocupate, răpirea a mii de copii ucraineni, distrugerea echipamentelor de măsurare a radiaţiilor în zona de excludere de la Cernobîl, bombardarea repetată a uzinelor chimice din oraşe ucrainene precum Severodoneţk şi Pavlohrad şi amplasarea de explozibili în centrala nucleară Zaporojie sunt, potrivit Kievului, dovezi ale acestei strategii pe termen lung a Moscovei.

Demolarea din 6 iunie a barajului hidroelectric de la Kahovka a fost cel mai recent atac în această campanie de lungă durată a Kremlinului, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un discurs televizat din 7 iunie.

Statele occidentale aliate ale Ucrainei, precum SUA şi Marea Britanie, s-au abţinut să acuze direct Rusia pentru dezastrul de la Kahovka, afirmând că nu există încă suficiente informaţii disponibile pentru a dovedi acest lucru.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor