NATO, despre colaborarea cu Rusia în spaţiu în contextul invaziei: E nevoie de ruşi şi americani

Administratorul NASA, Bill Nelson, a declarat, într-un interviu acordat Der Spiegel, că se justifică din punct de vedere moral o continuare a colaborării cu Rusia în probleme legate de spaţiu în ciuda războiului lansat de aceasta în Ucraina.

“Priviţi istoria. În plin Război Rece, când Uniunea Sovietică şi Statele Unite erau duşmani de moarte, iar armele lor nucleare puteau fi folosite în orice moment, o navă spaţială americană şi una sovietică s-au întâlnit în spaţiu în 1975. Cooperarea paşnică a continuat chiar şi după prăbuşirea Uniunii Sovietice.

Naveta noastră spaţială a andocat la staţia spaţială rusă Mir. Apoi am decis să construim împreună Staţia Spaţială Internaţională. Ambele ţări sunt necesare pentru operaţiuni, ruşii pentru propulsie, iar americanii pentru energie. Vom continua să avem o relaţie foarte profesională între cosmonauţi şi astronauţi pentru a menţine această staţie în viaţă”, a precizat Nelson.

De asemenea, Nelson a afirmat că este nevoie atât de ruşi, cât şi de americani pentru a opera Staţia Spaţială Internaţional.

“Ce facem dacă se întâmplă ceva în neregulă cu una dintre navele noastre spaţiale? Avem nevoie de celălalt vehicul ca rezervă. Şi de aceea vom continua să facem schimburi de echipaje”, a adăugat el.

În continuare, redăm integral interviul acordat de administratorul NASA:

Der Spiegel: Domnule Nelson, puteţi justifica din punct de vedere moral continuarea cooperării cu Rusia în ceea ce priveşte Staţia Spaţială Internaţională (SSI) după invazia lui Putin în Ucraina?

Nelson: Nu există absolut nicio scuză pentru ceea ce a făcut preşedintele Putin în Ucraina, pentru că a măcelărit oameni nevinovaţi şi a invadat o ţară independentă. Este, de asemenea, împotriva intereselor Europei şi ale Statelor Unite. Cu toate acestea, există o staţie spaţială acolo sus, în spaţiu, care este operată în comun de ruşi şi americani. Şi asta va continua într-un mod paşnic şi profesionist.

Der Spiegel: Scott Kelly, fost astronaut ca şi dumneavoastră, a declarat că “uciderea de oameni nevinovaţi, violul şi genocidul transcend semnificaţia cooperării în spaţiu”. Pot zborurile spaţiale să se elibereze cu adevărat de politica de pe Pământ?

Nelson: Da, se poate. Şi se face. Priviţi istoria. În plin Război Rece, când Uniunea Sovietică şi Statele Unite erau duşmani de moarte, iar armele lor nucleare puteau fi folosite în orice moment, o navă spaţială americană şi una sovietică s-au întâlnit în spaţiu în 1975. Cooperarea paşnică a continuat chiar şi după prăbuşirea Uniunii Sovietice. Naveta noastră spaţială a andocat la staţia spaţială rusă Mir. Apoi am decis să construim împreună Staţia Spaţială Internaţională. Ambele ţări sunt necesare pentru operaţiuni, ruşii pentru propulsie, iar americanii pentru energie. Vom continua să avem o relaţie foarte profesională între cosmonauţi şi astronauţi pentru a menţine această staţie în viaţă.

Der Spiegel: Directorul Roscosmos, Dmitri Rogozin, a cerut public să termine Ucraina “odată pentru totdeauna”. Cum poate o persoană care îndeamnă la genocid să mai fie un partener pentru Statele Unite?

Nelson: Nu aţi auzit aceste lucruri de la nimeni altcineva de la Roscosmos.

Der Spiegel: Dar Rogozin este şeful agenţiei spaţiale ruse, nu un angajat minor.

Nelson: Publicul său este format dintr-o singură persoană. Şi aceasta este preşedintele Putin.

Der Spiegel: Rogozin a ameninţat că va pune capăt participării ţării sale la staţie. Cum puteţi fi sigur că acest lucru nu se va întâmpla cu adevărat?

Nelson: Guvernul rus nu a scos din funcţiune staţia spaţială. De fapt, este contrariul. Dacă vă uitaţi cu atenţie, nu veţi vedea nicio diferenţă în operaţiuni.

Der Spiegel: Sunteţi pe cale să finalizaţi un acord cu Moscova care prevede că un astronaut american să călătorească la bordul unei nave spaţiale Soiuz, în timp ce un cosmonaut rus ar călători într-o capsulă americană SpaceX. Este responsabil să mai semnaţi noi contracte cu Rusia în situaţia actuală?

Nelson: Are mult sens pentru noi. Este nevoie atât de ruşi, cât şi de americani pentru a opera staţia spaţială. Ce facem dacă se întâmplă ceva în neregulă cu una dintre navele noastre spaţiale? Avem nevoie de celălalt vehicul ca rezervă. Şi de aceea vom continua să facem schimburi de echipaje.

Der Spiegel: Dar nu ar trebui să lucraţi la un plan B pentru a menţine SSI în viaţă pe cont propriu, dacă este necesar?

Nelson: În momentul de faţă, intenţionăm să operăm staţia în mod continuu împreună cu ruşii. Acesta este răspunsul meu. Ştiu că vreţi să auziţi o poveste suculentă chiar acum. Dar asta e tot ce pot să vă spun.

Der Spiegel: De asemenea, partenerii nu sunt de acord cu privire la cât timp va continua SSI să orbiteze în jurul Pământului ...

Nelson: Presupunem că staţia va rămâne în funcţiune până în 2030.

Der Spiegel: Următorul mare obiectiv al NASA este să se întoarcă pe Lună. Printre altele, speră să investigheze depozitele de gheaţă de la polul sud şi să testeze tehnologia pentru o călătorie pe Marte. Când va avea loc aselenizarea?

Nelson: Sfârşitul anului 2025, acesta este planul. Dar, desigur, acest lucru poate fi întârziat de o mulţime de mici detalii. De exemplu, trebuie să ne asigurăm că vor fi gata costumele spaţiale până atunci.

Der Spiegel: De asemenea, trebuie să faceţi să zboare cu succes noua voastră rachetă lunară gigantică, Space Launch System (SLS). Când va decola pentru prima dată?

Nelson: Tocmai am finalizat un test crucial la Centrul Spaţial Kennedy. Cu racheta pe rampa de lansare, am exersat aproape fiecare pas înainte de decolare, inclusiv alimentarea cu combustibilul super rece. Acum avem toate datele de care avem nevoie. Încercăm să lansăm în luna august. Dar vom face asta doar când vom fi într-adevăr pregătiţi.

Der Spiegel: Fiecare lansare a SLS costă câteva miliarde de dolari. În plus, este nevoie de o altă rachetă pentru a duce un modul de aterizare pe Luna. Aceasta este construită de SpaceX, compania privată a lui Elon Musk, care are reputaţia de a face lansări mai ieftine. De ce să nu folosim doar racheta SpaceX, sistemul Starship, pentru întreaga misiune?

Nelson: Există o singură rachetă care este gata de lansare: SLS-ul nostru. Iar capsula spaţială Orion din vârful ei este, de asemenea, singurul vehicul în care echipajul poate supravieţui întoarcerii pe Pământ. La un moment dat, Elon Musk şi-ar dori să poată face acelaşi lucru cu nava sa spaţială. Dar trebuie să ne ocupăm de situaţia practică de aici şi de acum.

Der Spiegel: Programul Artemis include, de asemenea, Gateway, o staţie spaţială care va orbita în jurul Lunii. La construcţia acesteia va participa şi Europa, dar NASA nu dispune în prezent de fondurile necesare. Va trebui să renunţe la acest proiect pentru a elibera bani pentru aselenizare?

Nelson: Nu, vom avea fonduri pentru ambele.

Der Spiegel: Cât de realistă este o staţie lunară cu echipaj permanent?

Nelson: Ne aşteptăm să efectuăm un zbor pe Lună în fiecare an, începând cu 2025. Odată cu unul dintre aceste zboruri, vom începe să construim poarta de acces pe orbită. După aceea, vom lucra la staţia de suprafaţă.

Der Spiegel: Când îl vom vedea pe primul astronaut european pe suprafaţa Lunii?

Nelson: Acest lucru nu a fost încă stabilit. Dar cu siguranţă plănuim să trimitem un european pe Lună. Mai întâi însă vom avea un astronaut european pe Gateway. Pentru că o construim împreună cu Agenţia Spaţială Europeană.

Der Spiegel: Rusia doreşte să participe la staţia lunară chineză. V-aţi putea imagina şi o cooperare cu China?

Nelson: Aş saluta foarte mult cooperarea cu China. Dar, până acum, au refuzat. Chinezii sunt foarte secretoşi. Nu sunt transparenţi. Am observat acest lucru anul trecut, când o bucată mare dintr-o rachetă veche a acestora s-a prăbuşit pe Pământ. Ar fi putut cădea în Europa sau în Arabia Saudită. Dar nu au vrut să ne dea coordonatele. Nu a existat niciun fel de comunicare. Acest lucru este de neiertat atunci când sunt ameninţate vieţi omeneşti şi proprietăţi.