PD în acţiune. Ministrul Educaţiei vrea să evalueze procesul de optimizare a şcolilor

După ce Vlad Plahotniuc a criticat reforma învăţământului iniţiată de Maia Sandu, fost ministru al Educaţiei, astăzi Monica Babuc, actualul ministru a calificat acţiunile din perioada reformei drept pripite şi fundamental greşite.
Monica Babuc, ministrul Educaţiei Culturii şi Cercetării (Moldova.org)
Maria Maevschi
31.10.2017

Ministrul Educaţiei Culturii şi Cercetării, Monica Babuc, membră a Partidului Democrat, a specificat în cadrul unui briefing de presă că în urma sesizărilor venite din partea mai multor cadre didactice, a elevilor şi a părinţilor, în PD, fracţiunea care deţine majoritatea parlamentară, au fost ridicate mai multe probleme legate de domeniul educaţiei, fiind vorba de procesul de optimizare a şcolilor.

Totodată, aceasta a prezentat marţi, 31 octombrie, colegilor de partid câteva concluzii dar şi câteva acţiuni pe care Ministerul Educaţiei Culturii şi Cercetării (MECC) le are în vizor pentru a le înfăptui în vederea soluţionării problemelor menţionate.

„În ceea ce priveşte optimizarea şcolilor pot să vă spun prima evaluare efectuată de minister arată că în perioada 2010-2017 în Republica Moldova au fost închise 218 şcoli şi reorganizate 303 instituţii de învăţământ. Premizele care au dus la această reformă necesară sunt cunoscute: numărul mic de elevi, o bază materială insuficientă a unor instituţii de educaţie, lipsa de cadre didactice la anumite discipline şcolare şi anumite prognoze negative demografice pentru localităţile în care s-au produs reorganizări sau închideri de şcoli.

În acelaşi timp, Monica Babuc a subliniat că s-a convins că în acest proces de reformare a învăţământului ar fi fost comise acţiuni pripite şi care pot fi etalate ca fiind fundamental greşite. Astfel că MECC a elaborat patru grupuri de indicatori în baza cărora va fi efectuată această evaluare.

Primul grup de indicatori va viza impactul economic al procesului de optimizare a şcolilor, făcând referire la avantajele economice care au dus la închiderea şcolilor, dacă acestea ar fi existat. Mai mult decât atât, ministrul Educaţiei Babuc spune că vrea să vadă cum au fost utilizaţi banii care ar fi fost câştigaţi din aceste economisiri.

„Un al doilea şi al treilea grup de indicatori vorbeşte despre impactul asupra factorului uman din sistemul de educaţie, în special asupra elevilor şi a cadrelor didactice. Vorbim aici despre întrebările pe care vrem să le punem acelor copii care au plecat din şcolile închise către alte şcoli şi să vedem cum s-au adaptat ei noilor condiţii. Acelaşi lucru se referă şi la pedagogii care în urma închiderii şcolilor au trebuit să se regăsească în alte instituţii de educaţie”, a menţionat Monica Babuc.

Prin intermediul celui de-al patrulea grup de indicatori, ministrul vrea să stabilească care a fost impactul închiderii şcolilor asupra localităţilor în care acest proces s-a produs. „Cum a reacţionat comunitatea la aceste evenimente. Cum se dezvoltă mai departe aceste localităţi şi care sunt perspectivele lor în vederea optimizărilor care s-au produs”, a afirmat Babuc.

Întrucât, ministrul Educaţiei a făcut referire la perioada 2010-2017, menţionăm că primul pe listă este Leonid Bujor, ministrul până la 27 decembrie 2010, urmat de Mihail Şleahtiţchi ministru al Educaţiei până în iulie 2012. Ulterior a urmat Maia Sandu, care a fost în fruntea Ministerului începând cu 24 iulie 2012 până la 30 iulie 2015, care a şi iniţiat reforma învăţământului. Ultimul ministru a fost Corina Fusu în perioada 30 iulie 2015 până în mai 2017.

De menţionat este faptul că acum două săptămâni, în cadrul unui briefing, liderul PD, Vlad Plahotniuc, a criticat reforma din sistemul învăţământului RM iniţiată de Maia Sandu, acuzând-o pe aceasta din urmă că în perioada în care era ministru al Educaţiei, ar fi fost demarată închiderea şcolilor, omiţând totuşi faptul că cele mai multe şcoli au fost închise chiar din cauza numărului foarte mic de copii şi profesori care, în marea lor majoritate au plecat din ţară din cauza sărăciei.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor