Raport Expert Forum: Clientelismul nu ţine cont neapărat de partid, ci de relaţii

Clientelismul în materie de alocare a proiectelor pe bani publici nu pare a ţine cont atât de partid cât mai degrabă de afinităţi locale şi de relaţiile la "centru", au constatat experţii EFOR, care au analizat modul în care s-au realizat investiţiile din Programul Naţional de Dezvoltare Locală.
Loredana Diacu
28.09.2016

alte articole

Septimius Pârvu (Eugen Horoiu/Epoch Times)
Loredana Diacu
28.09.2016
Se încarcă player-ul...

"Anumite firme par să aibă un mai mare noroc, între ghilimele, decât altele, la câştigarea contractelor pe bani publici", a explicat, miercuri, expertul în bună guvernare şi procese electorale, Septimius Pârvu, în cadrul unei conferinţe de presă pe tema celui mai recent raport lansat de Expert Forum, privind investiţiile din Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), "Banii şi achiziţiile: unde au ajuns contractele din PNDL?"

Potrivit expertului, dacă ne uităm la consiliile judeţene, există firme care câştigă jumătate din proiectele pe bani publici sau 10 din 11 proiecte, lucru care e greu de explicat prin "simpla capacitate sau carismă a firmei respective de a reuşi să implementeze aceste proiecte."

"Unele dintre aceste firme sunt evident legate politic de anumite persoane de la nivel local sau central, însă mai mult contează legăturile personale, legăturile de putere şi nu neapărat partidul, pentru că vedem cum anumite firme rămân pe lista de companii abonate la contracte de la stat chiar şi după ce un partid dispare sau vine altul. Deci, contează mai mult cercul de cunoscuţi, cercul de influenţă."

Este foarte important de spus că aceste legături sunt cu toate partidele, în general cele mari, aflate la putere şi care au acces la aceste resurse", a declarat Pârvu.

Conform raportului "Banii şi achiziţiile: unde au ajuns contractele din PNDL?", una dintre marile probleme în alocarea banilor derivă din lipsa de transparenţă la nivel de autoritate contractantă:

"O parte a problemei este că banii pentru proiecte se alocă într-un mod care nu este neapărat transparent, procedurile de la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) nu sunt transparente şi atunci criteriile, fiind subiective, nu ştim exact care au fost punctajele pentru proiectele respective. De asemenea, există o neclaritate pe site-ul MDRAP legat de PNDL. Am vrea să vedem mult mai multă informaţie centralizată, cifre, câţi bani s-au cheltuit pe an... vorbim de aproape 6 miliarde de lei", a precizat Pârvu.

O altă mare problemă constă în faptul că, în multe cazuri, câştigătorii licitaţiilor nu pot fi găsiţi în SEAP. De asemenea, îngrijorător este că multe proiecte au fost date prin încredinţare directă, sărindu-se peste procedura de licitaţie.

"Pur şi simplu apare achiziţia, dar nu ştii cine a câştigat-o, sunt publicaţi după mult timp, găseşti şi după 6 ani contracte înregistrate în SEAP, există achiziţii directe pentru contracte care ar fi trebuit să se facă prin cerere de ofertă sau licitaţie deschisă şi este o problemă dacă avem cazuri de 300 - 400.000 de euro daţi fără licitaţie", a explicat specialistul.

Reamintim că Expert Forum a lansat recent raportul Banii şi achiziţiile: unde au ajuns contractele din PNDL, care analizează cum se distribuie fondurile (naţionale) din Programul Naţional de Dezvoltare Locală şi cum se realizează achiziţiile publice la nivel local.

După ce au analizat sute de achiziţii, specialiştii EFOR au constatat că informaţia din SEAP şi de la MDRAP nu există nici centralizată şi nici completă, iar clientelismul nu pare a ţine cont neapărat de partid, ci mai degrabă de afinităţi locale şi de relaţiile la centru, în timp ce alocarea şi procedurile discreţionare ale MDRAP ţin de neclaritatea şi politizarea programului şi de achiziţii netransparente de la nivelul beneficiarilor.

Raportul integral poate fi citit aici

Câteva dintre problemele principale legate de PNDL, achiziţii şi date publice identificate de Expert Forum.

"Funcţionarea PNDL

  • Nu există cifre şi statistici clare legate de sumele cheltuite, numărul de proiecte implementate, stadiul sau evaluarea acestora post-achiziţie.
  • Nu există criterii clare de evaluare a proiectelor şi nu se publică informaţii legate de evaluarea acestora.
  • Nu există nicio listă publicată cu sancţiunile/sumele recuperate de către MDRAP în cazul neîndeplinirii condiţiilor contractuale sau încălcării legislaţiei de către beneficiari.
  • Există dificultăţi în a urmări diferenţa între fondurile angajate de MDRAP şi plăţile reale efectuate către autorităţile locale.
  • Proiectele se întind pe o perioadă prea lungă. Există contracte semnate în 2008-2012, care nu sunt încă finalizate şi continuă să primească finanţare de la MDRAP.

Achiziţii publice

  • În judeţele analizate sunt 5-6 firme care câştigă 50% – 70 % din achiziţii. Multe dintre ele au dosare penale (evaziune fiscală, mită, favorizarea la achiziţii publice etc.) sau sunt conectate politic, conform informaţiilor din presă.
  • În Suceava şi Dâmboviţa am identificat 13 primării care au făcut achiziţii directe la sume peste 100.000 de euro, fapt care contravine legislaţiei.
  • Procedurile de achiziţii nu sunt introduse în SEAP sau informaţiile sunt incomplete, fapt care poate genera neîncredere în corectitudinea procedurii. Sunt judeţe (Giurgiu, Vâlcea) unde am găsit în SEAP doar jumătate dintre câştigătorii achiziţiilor sau nu am găsit deloc achiziţia.
  • Datele despre achiziţii nu sunt notificate la ANAP. Din 118 cereri transmise către ANAP, doar pentru 9 achiziţii am primit răspuns, pentru restul instituţia nu are date, din diverse motive.
  • Denumirile proiectelor nu se regăsesc fidel în procedura de achiziţii de pe SEAP.
  • Există diferenţe semnificative între data atribuirii contractului şi numărul de atribuire din SEAP – există contracte semnate în 2010 şi puse în SEAP în 2016.
  • Informaţii eronate în SEAP privind sursa de finanţare: confuzii între PNDL şi PNDR.
  • Accesul la informaţii publice.
  • Rata de răspuns la nivel de comună este de aproximativ 15-20% pentru cererile legate de câştigătorii achiziţiilor.
  • Lipsa unei liste centralizate, publice şi actualizate cu datele de contact ale autorităţilor publice locale.
  • Documente primite în format scanat needitabil, cu o calitate a răspunsurilor scăzută şi uneori târziu", se arată în raportul EFOR.
România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor