Raportul datorie - PIB ajunge la un maxim istoric în 2019

(Captură Foto)

Încărcătura datoriilor, deja uriaşă, a ajuns să depăşească cel mai mare raport datorie / PIB înainte ca anul 2019 să se termine.

De fapt, a înregistrat valoarea maximă chiar în primele nouă luni ale anului trecut. Datoria globală, care cuprinde împrumuturi contractate de gospodării, guverne şi companii, a crescut cu 9 trilioane USD, ajungând la aproape 253 miliarde USD în perioada respectivă, potrivit unor date publicate de Institute of Internaţional Finance (IIF).

Astfel că raportul global datorie/PIB a ajuns la 322%, depăşind cu uşurinţă anul 2016 care înregistrase cea mai mare valoare de până acum.

Peste jumătate din acest număr a fost acumulat pe pieţele dezvoltate, precum Statele Unite şi UE, care au o rată totală a datoriei / PIB de 383%.

Pe pieţele emergente, nivelul datoriilor este mai scăzut, cu un total de 72 de miliarde USD, însă au crescut mai repede în ultimii ani, potrivit IIF.

Raportul datoriei Chinei la PIB, de exemplu, se apropie de 310%, cel mai înalt nivel din lumea în curs de dezvoltare. Investitorii au urmărit de mult timp cu scepticism economia chineză, extrem de controlată de partidul-stat.

În urma unei campanii politice ca firmele chineze să-şi reducă împrumuturile în 2017 şi 2018, nivelul datoriilor a crescut din nou anul trecut, a precizat IIF în raportul său al Global Debt Monitor.

O astfel de datorie mondială masivă este un risc real pentru economia globală, mai ales că IIF se aşteaptă ca nivelurile să crească şi mai mult în 2020.

"Stimulată de ratele scăzute ale dobânzilor şi condiţiile financiare slabe, estimăm că datoria globală totală va depăşi 257 miliarde USD" în primul trimestru al anului 2020, a afirmat IIF.

Federal Reserve a scăzut ratele dobânzilor de trei ori anul trecut, iar rata de referinţă a Băncii Centrale Europene este încă la nivelul minim de după criza financiară apărută în 2008.

În pofida condiţiilor favorabile de împrumut, riscul de refinanţare este masiv. În total, peste 19 trilioane USD de împrumuturi şi obligaţiuni sindicale să ajungă la scadenţă în 2020. Este puţin probabil ca toate acestea să fie refinanţate sau rambursate.

Un alt aspect pe care îl prezintă raportul este nevoia de finanţare pentru acţiuni urgente privind schimbările climatice.

Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite necesită investiţii în infrastructură de 42 de miliarde USD până în 2030, dar „ţările cu capacitate limitată de împrumut s-ar putea confrunta cu provocări severe în satisfacerea nevoilor de finanţare pentru dezvoltare”, a menţionat IIF.