Recifele de corali ale Indoneziei mor mai repede decât s-a preconizat

(LUIS ACOSTA / AFP / Getty Images)

Savanţii care studiază recifurile de corali de pe coasta nord-vestică a Indoneziei susţin că unii dintre coralii care au supravieţuit tsunami-ului din 2004 mor acum într-un ritm foarte rapid. Cauza, ei susţin că este o creştere dramatică a temperaturii apei şi avertizează că ameninţarea se extinde la alte recifuri de pe cuprinsul Asiei.

Biologii marini de la Societatea de Protejare a Vieţii Sălbatice susţin că în luna mai s-au înregistrat temperaturi ale apei la suprafaţă de 34 de grade Celsius lângă insula indoneziană Sumatra. Media este de patru grade peste temperaturile medii pe termen lung, şi diferenţa este suficientă pentru a distruge întregi ecosisteme.

Decolorare masivă

Echipele au descoperit o decolorare masivă a coralilor, care are loc atunci când algele ce locuiesc în interiorul ţesuturilor coralilor sunt date afară. Decolorarea este cauzată de o combinaţie de apă caldă şi expunere mai mare la lumina soarelui nefiltrata de nori sau vânt.

Sondajele ulterioare efectuate de Universitatea australiană James Cook şi Universitatea indoneziană Syiah Kuala au arătat că 80% dintre corali au murit de atunci. Şi acest lucru are implicaţii serioase pentru viaţă marină, pescari şi comunităţile de pe cuprinsul Asiei.

Clive Wilkinson, un coordonator din Australia pentru Reţeaua de Monitorizare Globală a Recifelor de Corali, susţine că savanţii văd decolorări în întreaga regiune.

“În lunile mai şi iunie am început să vedem decolorări masive în partea Mării Andaman şi apoi în Golful Tailandei şi acum se pare că se răspândesc de-a lungul Indoneziei şi până în Vietnam şi Asia de Sud-Est. Şi, posibil, va începe să afecteze Taiwanul şi sudul Japoniei foarte curând”, a declarat el.

El Nino

Wilkinson susţine că cercetătorii au văzut distrugeri similare ale coralilor în trecut, cea mai gravă având loc în timpul fenomenului El Nino din 1998. Un El Nino este un fenomen meteo marcat de temperaturi mai ridicate ale oceanului în Pacificul tropical, ceea ce afectează ploile şi secetele.

Savanţii estimează că 16% dintre coralii lumii au murit în timpul fenomenului El Nino din 1998. Cu timpul recifele îşi pot reveni când temperaturile apei se întorc la normal. Dar există temeri că încălzirea globală ar putea încetini sau împiedica acea revenire.

Savanţii internaţionali din sectorul climei susţin că emisiile de gaze cu efect de seră, incluzând dioxidul de carbon generat de arderea combustibililor precum petrol sau lemn, contribuie la temperaturile globale mai ridicate. Zeci de ţări au promis că îşi vor reduce aceste emisii, deşi mulţi ecologi susţin că acele reduceri nu sunt suficiente pentru a reduce daunele provocate de încălzirea lumii.

Importanţa recifelor

Recifele de corali reprezintă cele mai diverse ecosisteme de pe Pământ. Ei ocupă doar 1% din suprafaţa oceanelor lumii dar oferă casă pentru 25% din întrega viaţă marină — incluzând peştii pe care se bazează milioane de oameni pentru alimentaţie. Recifele protejează de asemenea liniile de coastă ale insulelor principale din Pacific de puterea furtunilor devastatoare.

Înainte de începerea decolorării, recifele din nordul Indoneziei au început să se refacă după cutremurul din Sumatra 2004, care a declanşat un tsunami ce a dus la moartea a peste 230.000 de oameni înecaţi în Oceanul Indian. Dezastrul a afectat peste o treime din aceste recifuri, dar savanţii susţin că ele îşi revin mai repede decât s-a aşteptat datorita, în mare parte, colonizării naturale şi a scăderii pescuitului ilegal.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Societate, cultură