Reuniune virtuală a membrilor NATO. Ucraina cere 25 de sisteme Patriot pentru a se apăra de atacurile ruseşti

În timp ce membrii NATO se pregăteau vineri pentru o întâlnire online cu Ucraina, pe fondul unui apel disperat al acesteia pentru mai multe sisteme de apărare aeriană, cancelarul german Olaf Scholz a cerut membrilor alianţei să trimită încă şase sisteme Patriot de fabricaţie americană în Ucraina, care se confruntă cu un baraj tot mai mare de atacuri aeriene ruseşti.

Demersul Germaniei vine după ce sâmbăta trecută a anunţat că vă trimite un al treilea sistem Patriot în Ucraina.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că armata sa are nevoie de 25 de unităţi mobile costisitoare pentru a doborî avioane, rachete balistice şi drone - inclusiv dronele Shahed de fabricaţie iraniană care au vizat oraşele şi infrastructura ţării, potrivit CBC.

"Trebuie luate decizii concrete pentru a trimite Ucrainei mai multă apărare antiaeriană", a declarat joi şeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, în marja unui summit al miniştrilor de externe din cadrul G7, desfăşurat la Capri, Italia.

"În caz contrar, sistemul de electricitate al Ucrainei va fi distrus şi nicio ţară nu poate lupta fără a avea electricitate".

NATO susţine că a adunat date despre diferitele sisteme de apărare disponibile şi că lucrează cu aliaţii pentru a se asigura că unele dintre ele sunt desfăşurate în Ucraina.

Însă unii experţi în apărare se îndoiesc că sistemele Patriot ale SUA, în valoare de 1 miliard de dolari, vor fi desfăşurate la scara necesară pentru a face o diferenţă reală pentru Ucraina, mai ales având în vedere atenţia sporită acordată Orientului Mijlociu şi nevoia Israelului de rachete de interceptare pentru apărarea sa aeriană.

După ce cel puţin 17 persoane au fost ucise şi zeci de persoane au fost rănite miercuri - când trei rachete au lovit Cernihiv, un oraş din nordul Ucrainei, la aproximativ 70 de kilometri de graniţa cu Rusia - Zelenski a susţinut pe platforma online Telegram că măcelul ar fi putut fi prevenit dacă ţara sa ar fi primit suficiente sisteme de apărare antiaeriană şi dacă "determinarea lumii de a contracara teroarea rusă ar fi fost suficientă".

Comentariile lui Zelenski sunt un indiciu al frustrării palpabile în rândul acelor oficiali ucraineni care pledează de luni de zile pentru mai multe sisteme de apărare aeriană şi care au văzut cum partenerii globali au reuşit să se mobilizeze la sfârşitul săptămânii trecute, când Israelul a fost atacat de drone şi rachete iraniene.

Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa au ajutat la doborârea a aproximativ 300 de rachete şi drone iraniene.

În timp ce ministrul ucrainean al afacerilor externe, Dmytro Kuleba, s-a întâlnit joi cu colegii săi din G7 în Italia, a remarcat cele două reacţii diferite: "Sarcina noastră astăzi este să găsim o cale prin care partenerii noştri să conceapă un mecanism, o cale care să ne permită să evităm şi noi moartea şi distrugerea în Ucraina", a declarat el reporterilor.

Potrivit oficialilor ucraineni, Rusia a lansat peste 3.000 de bombe aeriene ghidate, 600 de drone şi 400 de rachete asupra Ucrainei în luna martie, inclusiv 11 rachete care, potrivit lui Zelenski, au fost lansate asupra unei importante centrale termice din afara Kievului.

El a spus că armata sa a avut la dispoziţie un număr mic de interceptoare, suficiente pentru a doborî şapte dintre rachete. Restul au lovit centrala, distrugând-o.

Oraşul industrial nord-estic Harkiv, situat la 30 de kilometri de graniţa cu Rusia, a fost atacat de mai multe ori în ultimele luni, provocând zeci de morţi şi întreruperi de energie electrică. Guvernatorul regiunii a declarat că lipsa sistemelor de apărare antirachetă este "catastrofală".

Ucraina a declarat că este de părere că partenerii săi au 100 de sisteme Patriot americane în cadrul arsenalelor lor, dar Marina Miron, cercetător postdoctoral la departamentul de studii de război de la King's College din Londra, a declarat că se îndoieşte că multe dintre ele vor ajunge în Ucraina.

Potrivit datelor compilate de Institutul Kiel pentru Economie Mondială, cel mai mare donator al Ucrainei din ianuarie 2022 până în ianuarie 2024 a fost Uniunea Europeană, care a promis un ajutor militar şi financiar de peste 80 de miliarde de euro, urmată de SUA, cu o contribuţie de 67,7 miliarde de euro.

Miron a declarat că sistemele Patriot sunt scumpe, dificil de procurat şi că sunt la mare căutare în condiţiile în care Europa încearcă să îşi consolideze propria securitate, având în vedere invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

În timp ce câteva sisteme suplimentare de apărare aeriană ar putea ajuta la protejarea infrastructurii ucrainene pe termen scurt, a continuat ea, întrebarea care se pune este cine va produce şi plăti pentru toate rachetele interceptoare care vor fi necesare în condiţiile în care Rusia continuă să ţintească ţara cu valuri de drone relativ ieftine.

Speranţă pentru un pachet de ajutor american mult întârziat

Chiar dacă Ucraina este încurajată de perspectiva pachetului de ajutor militar american în valoare de câteva zeci de miliarde de dolari, care a întârziat mult timp şi care ar putea fi votat chiar sâmbătă în Camera Reprezentanţilor din SUA, există frustrare din cauza lunilor de întârziere.

"Nu este vorba doar de accelerarea ritmului", a declarat Yuriy Sak, consilier al ministrului ucrainean al industriilor strategice, Oleksandr Kamyshin, într-un interviu video de la Kiev. "Este vorba despre a realiza că Rusia nu stă pe loc în tot acest timp. Rusia îşi construieşte propriile capacităţi".

Până de curând, a spus el, Ucraina avea o rată de succes de 80% în doborârea rachetelor şi a dronelor, dar acum, când Rusia şi-a intensificat atacurile, rata este mai mică.

La 29 decembrie, Ucraina a declarat că a reuşit să doboare puţin peste 70% din cele peste 150 de rachete de croazieră şi drone care au fost trase asupra ţării în cel mai mare atac aerian din timpul războiului, care a făcut peste 30 de morţi.

Sak a mai spus că, deşi Ucraina este recunoscătoare pentru sprijinul primit din partea altor ţări, oamenii de pe teren nu pot să nu facă comparaţii cu răspunsul pe care Israelul l-a primit în timpul atacului Iranului de la sfârşitul săptămânii trecute.

"Este mai uşor pentru [experţii militari] să înţeleagă nuanţele care separă aceste două scenarii de război", a spus el. "Dar pentru oamenii obişnuiţi ... mulţi dintre noi s-au simţit abandonaţi şi neglijaţi".