Ucraina nu este singura ţară pe care Rusia încearcă să o răstoarne

Chiar şi în timp ce bombele ruseşti lovesc Ucraina, mercenarii şi spionii Moscovei sunt ocupaţi cu încercarea de a da foc unei mari părţi a restului lumii.

"Rusia foloseşte metode neconvenţionale pentru a-şi extinde influenţa, pentru a se sustrage de la reprimare şi pentru a-şi destabiliza şi perturba adversarii - şi face progrese în mai multe direcţii", a avertizat un raport al think tank-ului britanic Royal United Services Institute (RUSI).

Printre acestea se numără operaţiuni secrete în Europa, mercenari care operează în Africa şi stabilirea de legături cu comunităţile musulmane din Asia Centrală şi Europa, potrivit Business Insider.

Pentru Rusia, războiul convenţional purtat în Ucraina şi războiul neconvenţional din "zona gri" purtat în întreaga lume sunt două feţe ale aceleiaşi monede. "Ameninţarea convenţională de escaladare este cea care descurajează represaliile împotriva activităţilor neconvenţionale, extinzând astfel domeniul de aplicare a ceea ce Rusia poate face", a declarat RUSI.

"În schimb, operaţiunile neconvenţionale ale serviciilor speciale ruseşti sunt cele care urmăresc să creeze condiţiile pentru aplicarea cu succes a forţei militare convenţionale".

Astfel, de exemplu, Kremlinul crede că destabilizarea Africii - şi deturnarea atenţiei şi resurselor occidentale - va uşura campania Rusiei în Ucraina. Toate acestea înseamnă că "serviciile speciale" ruseşti - spioni, asasini şi propagandişti - sunt determinate să îşi continue eforturile.

Revoluţia şi subversiunea au fost modelul de afaceri al Uniunii Sovietice şi, mai târziu, al Rusiei. "Manualul rusesc a fost remarcabil de consecvent timp de decenii", a remarcat RUSI.

"Abordarea generală constă în utilizarea operaţiunilor de informare şi a măsurilor active pentru a polariza o populaţie ţintă, a mobiliza facţiuni în sprijinul elitelor aliate şi a paraliza sprijinul pentru elementele opuse ale conducerii unei ţări. Operaţiunile de colectare de informaţii sunt folosite în vederea capturării elitelor prin oferirea de asistenţă politicienilor care susţin interesele ruseşti. În cele din urmă, violenţa poate fi folosită pentru a escalada tensiunile politice până la punctul de criză sau, în alte contexte, pentru a izola o elită capturată".

De exemplu, în 2016, serviciile de informaţii militare ruseşti au recrutat bande criminale pentru o tentativă de lovitură de stat menită să împiedice Muntenegru să adere la NATO (tentativa a dus în cele din urmă la condamnarea la închisoare a mai multor agenţi şi politicieni muntenegreni). În februarie 2022, Moscova a încercat să declanşeze proteste de stradă care să "justifice intervenţia militară rusă, ajutată de colaboratori din cadrul guvernului ucrainean, deschizând calea pentru ca agenţii ruşi recrutaţi în interiorul Parlamentului şi statului ucrainean să preia puterea", a precizat RUSI.

Iar în Republica Moldova, în 2022 şi 2023, serviciul de securitate al Rusiei (FSB) a sperat că protestele vor oferi o scuză pentru ca liderii pro-ruşi să ceară o intervenţie militară, deşi "performanţa slabă a armelor ruseşti în Ucraina" i-a făcut pe aceşti lideri să ezite, notează RUSI.

Crearea de crize

Din nefericire pentru preşedintele rus Vladimir Putin, succesorii KGB-ului au avut un bilanţ mai puţin strălucit. Centrul de pregătire a specialiştilor în informaţii 161 - unitatea obscură de sabotaj, subversiune şi asasinat a GRU, sau serviciile secrete militare ruseşti - a acumulat multiple eşecuri în ultimul deceniu, inclusiv o lovitură de stat nereuşită în Muntenegru în 2016 şi încercări de a alimenta violenţele în Ucraina şi Moldova pentru a justifica intervenţia militară rusă.

"Motivele eşecului au fost consecvente", au declarat analiştii RUSI Jack Watling, Oleksandr Danylyuk şi Nick Reynolds. "Securitatea operaţională slabă care a dus la expunerea planului serviciilor de securitate naţionale şi la întreruperea punerii sale în aplicare; şi evaluarea inexactă a serviciilor speciale ruseşti cu privire la amploarea influenţei lor în aceste ţări".

În plus, multe naţiuni europene au expulzat diplomaţi şi spioni ruşi după invazia din februarie 2022 în Ucraina. Operaţiunile nereuşite - cum ar fi asasinatele eşuate ale unor transfugi GRU în Marea Britanie - nu au ajutat nici ele.

Fără să se descurajeze, Rusia şi-a reconstruit capacitatea de a dispune de capacităţi de război neconvenţional, sau "măsuri active".

Pentru a crea o reţea de sprijin pentru agenţii săi din Europa, a trecut de la utilizarea oamenilor de afaceri şi a expaţilor ruşi la utilizarea mafiei ruseşti şi la recrutarea de studenţi străini în universităţile ruseşti.

"Pe măsură ce războiul din Ucraina se prelungeşte, Rusia este interesată să creeze crize mai departe", a declarat RUSI. "Balcanii prezintă un set de oportunităţi deosebit de serioase pentru astfel de iniţiative.

Între timp, mercenarii sponsorizaţi de stat ai Rusiei îşi extind eforturile în Africa şi în Orientul Mijlociu, oferind sprijin militar dictatorilor şi lorzilor războiului din Libia şi Mali până în Sudan şi Republica Centrafricană. Infamul grup Wagner - o corporaţie militară privată - pare a fi subsumat, liderul său Evgheni Prigojin opunându-se lui Putin înainte de a muri într-un misterios accident de avion.

În schimb, continuă analiza think tank-ului, Moscova oferă acum un "pachet de supravieţuire a regimului" - livrat prin intermediul unui corp expediţionar GRU format din grupuri de mercenari, cum ar fi Convoy - pentru a sprijini clienţii împotriva ameninţărilor din partea rebelilor islamici şi a facţiunilor rivale.

"Kremlinul, prin intermediul GRU, a început acum să încerce să construiască un grup de state care caută în mod activ să ajute Rusia, devenind în acelaşi timp din ce în ce mai subordonate influenţei ruseşti - înlocuind interesele occidentale în Africa şi în Orientul Mijlociu", a declarat RUSI.

În acelaşi timp, Ramzan Kadirov, puternicul şi nemilosul lider al republicii ruseşti Cecenia, încearcă să extindă influenţa Moscovei în rândul musulmanilor din Asia Centrală şi Balcani. "Propaganda oficială rusă şi reţelele de influenţă ascunsă care operează în ţările musulmane promovează o imagine romantică a lui Kadirov ca apărător al islamului, care se opune ereticilor occidentali care încearcă să distrugă valorile tradiţionale", a mai susţinut RUSI.

Chiar şi aşa, Rusia a devenit o ţintă a grupărilor teroriste islamiste, precum ISIS-K, care a revendicat responsabilitatea pentru atacul care a ucis peste 140 de persoane la o sală de concerte din Moscova pe 22 martie.

În mod interesant, experţii RUSI au concluzionat că cea mai bună apărare a Occidentului împotriva războiului neconvenţional rusesc nu este să respingă inundaţia neîncetată de propagandă şi ştiri false ale Moscovei.

"Contracararea dezinformării - deşi importantă - este mult mai puţin consecventă decât întreruperea accesului Rusiei la elite şi a influenţei asupra acestora, precum şi blocarea aparatului său de sprijin pentru măsuri active. Dar Occidentul trebuie să fie atent să nu devină la fel de represiv şi paranoic ca inamicul său.

Întrucât multe dintre operaţiunile neconvenţionale ale Rusiei sunt autodistructive, contracararea războiului neconvenţional rusesc trebuie să aibă ca premisă o ţintire atentă, selectivă şi bazată pe informaţii", se mai subliniază în raport.