UE aprobă o revizuire majoră a normelor privind migraţia

După ani de negocieri, Parlamentul European a aprobat o reformă majoră care înăspreşte normele UE în materie de migraţie şi azil, informează BBC.

Pactul Uniunii Europene privind Azilul şi Migraţia este în lucru încă din 2015 şi va intra în vigoare peste doi ani.

Acesta este conceput pentru a accelera procesul de azil şi pentru a stimula întoarcerea migranţilor ilegali în ţările de origine. De asemenea, va impune statelor membre ale UE să împartă responsabilitatea pentru solicitanţii de azil.

Anul trecut, aproximativ 380 000 de persoane au traversat ilegal frontierele UE - cel mai mare număr din 2016.

UE a declarat că pactul a combinat "solidaritatea obligatorie" între statele membre cu flexibilitatea. Deşi unele state membre ale UE se opun în continuare unor părţi ale acordului, se aşteaptă ca acesta să primească aprobarea deplină la sfârşitul lunii aprilie, prin vot majoritar.

În conformitate cu normele propuse, cele 27 de ţări ale UE vor trebui fie să primească mii de migranţi din ţările din "linia întâi", precum Italia, Grecia şi Spania, fie să ofere în schimb fonduri sau resurse suplimentare.

Pactul prevede, de asemenea, că cererile de azil cu "şanse reduse de a fi acceptate" ar trebui să fie examinate rapid, fără ca solicitantul să fie neapărat admis pe teritoriul UE.

De asemenea, acordul vizează soluţionarea cererilor de azil în termen de maximum 12 săptămâni. În caz de respingere, solicitanţii de azil ar trebui să fie returnaţi cu forţa în ţara lor de origine în aceeaşi perioadă.

În termen de şapte zile, migranţii vor fi supuşi unei proceduri de control mai stricte înainte de intrare, care va include verificări de identificare, de sănătate şi de securitate.

Vor fi colectate date biometrice pentru orice migrant în vârstă de peste şase ani şi va exista un mecanism de răspuns la creşterile bruşte ale numărului de sosiri.

Pactul privind migraţia a fost sprijinit de cele două grupuri politice principale - Grupul de centru-dreapta al Partidului Popular European (Grupul PPE) şi Grupul de centru-stânga al Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D).

Ambele grupuri încearcă să respingă o provocare puternică din partea dreptei la alegerile parlamentare din iunie.

Cancelarul german Olaf Scholz a lăudat un "pas istoric, indispensabil", iar Roberta Metsola, preşedintele Parlamentului European, a declarat că acesta a atins un "echilibru între solidaritate şi responsabilitate".

"Nu va rezolva totul peste noapte, dar reprezintă 10 paşi uriaşi înainte", a declarat ea.

Ungaria a promis că nu va primi migranţi ilegali "indiferent de orice pact privind migraţia", iar premierul polonez Donald Tusk a respins ca "inacceptabil" mecanismul de a primi unii solicitanţi de azil sau de a plăti într-un fond al UE pentru statele din prima linie.

Deşi mulţi eurodeputaţi au salutat rezultatul, mai mulţi au remarcat că acordul nu este "perfect".

"Este un compromis cu care putem lucra", a declarat eurodeputatul sloven Matjaz Nemec, în timp ce belgianca Hilde Vautmans a spus că legislaţia "nu este perfectă", dar că a votat totuşi pentru ea.

Însă grupurile de stânga şi de extremă-dreapta s-au opus acordului.

Jordan Bardella de la Raliul Naţional de extremă dreapta din Franţa a declarat că pactul privind migraţia este "teribil" şi i-a îndemnat pe europeni să voteze împotriva preşedintelui Emmanuel Macron, care a susţinut acordul, la viitoarele alegeri europene din 9 iunie.

La un moment dat, protestatarii au perturbat votul, scandând "acest pact ucide, votaţi Nu" şi au aruncat cu avioane de hârtie.

De asemenea, numeroase ONG-uri i-au îndemnat pe eurodeputaţi să voteze împotriva reformei, Amnesty International avertizând că pactul va duce la "creşterea suferinţei" solicitanţilor de azil.

O obiecţie comună a ONG-urilor este că solicitanţilor de azil cu şanse mici de a fi acceptaţi le vor fi procesate cererile fie pe insule mici de frontieră, fie în centre de detenţie în statele din prima linie, şi vor avea mai puţin acces la proceduri corecte.

Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (IFRC) a declarat că este îngrijorată atât de "normalizarea detenţiei, cât şi de accelerarea proceselor la frontiere". Aceasta a avertizat că deciziile rapide riscă să trimită înapoi persoane care ar trebui să primească azil.