UE votează o rezoluţie prin care condamnă persecuţia practicanţilor Falun Gong de către Partidul Comunist Chinez, cerând sancţiuni
Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care condamnă persecuţia continuă a Partidului Comunist Chinez (PCC) împotriva Falun Gong, solicitând o anchetă internaţională privind campania brutală de suprimare a acestui grup religios.
Rezoluţia, adoptată cu majoritate de voturi la 18 ianuarie, a citat miile de decese care au fost documentate în cadrul campaniei de persecuţie organizate de Partid, care foloseşte detenţia arbitrară, tortură, abuzul psihologic şi recoltarea forţată de organe în încercarea de a elimina mişcarea spirituală. Apărătorii drepturilor omului spun că numărul real al morţilor este probabil mult mai mare.
Rezoluţia a adus în discuţie cazul fermierului de ceai Ding Yuande, pe care autorităţile chineze l-au arestat de pe plantaţia sa fără mandat şi pe care l-au reţinut timp de opt luni, fără a primi vizite din partea familiei, înainte de a-i da o sentinţă de trei ani în decembrie 2023.
"Nu a comis nicio infracţiune. Este nevinovat. Singurul motiv pentru care este arestat este că practică Falun Gong", a declarat politicianul german Michael Gahler, unul dintre susţinătorii rezoluţiei, într-o declaraţie video transmisă către The Epoch Times.
Ding şi alţi practicanţi Falun Gong ar trebui să fie eliberaţi necondiţionat, iar persecuţia ar trebui să înceteze, se cere în rezoluţie. Aceasta solicită ca Uniunea Europeană şi statele membre să impună sancţiuni împotriva autorilor, cu măsuri precum refuzul vizelor, îngheţarea activelor, expulzarea lor de pe teritoriile ţărilor UE şi urmărirea penală a acestora pentru crimele lor.
Citiți și Yahoo News: Jaful de organe al Chinei comuniste ajunge în presa mainstream
"Cred că le datorăm acest lucru cetăţenilor care sunt nevinovaţi şi care trebuie să fie eliberaţi", a declarat Gahler în cadrul discursului cu o zi înainte de vot.
Falun Gong, cunoscut şi sub numele de Falun Dafa, este o practică spirituală care implică exerciţii de meditaţie cu mişcări lente şi învăţături bazate pe principiile adevărului, compasiunii şi toleranţei. Practica a fost introdusă pentru prima dată în public în China în 1992. La sfârşitul anilor 1990, între 70 şi 100 de milioane de chinezi o practicau, potrivit estimărilor oficiale.
În 1999, Partidul a declanşat o campanie brutală pentru a elimina această practică. Practicanţii, cunoscuţi pentru sănătatea lor bună şi stilul de viaţă curat, au devenit, de asemenea, ţinte principale pentru recoltarea forţată de organe - uciderea în masă a deţinuţilor, autorizată de stat, în vederea vânzării organelor acestora.
Deputatul slovac Miriam Lexmann, vorbind în sprijinul rezoluţiei la 17 ianuarie, a menţionat unele dintre numeroasele forme de tortură la care au fost supuşi practicanţii, inclusiv "fiind electrocutaţi cu bastoane electrice, ... hrăniţi cu forţa cu ulei de muştar", privaţi de hrană şi de somn şi agresaţi sexual."Şi nu ar trebui să uităm de actul dezgustător al recoltării forţate de organe", a mai spus ea.
O copie a rezoluţiei va fi transmisă instituţiilor UE, organismelor guvernamentale ale statelor membre şi autorităţilor de vârf de la Beijing.
Şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, care nu a fost prezent la vot, a rugat un reprezentant să ţină un discurs în numele său pentru a sublinia "preocupările persistente şi serioase" ale UE cu privire la lunga listă de încălcări ale drepturilor omului de către regimul chinez, pe care le-a descris ca fiind "una dintre cele mai dificile probleme din relaţiile UE-China".
"Uniunea Europeană nu va face niciodată compromisuri în ceea ce priveşte drepturile omului", a spus el.
Rezoluţia survine la doi ani după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care şi-a exprimat alarma cu privire la recoltarea de organe organizată de către Partiul Comunist Chinez, iar cel mai înalt oficial de politică externă al UE, Josep Borrell, a declarat că blocul celor 27 de membri a condamnat "fenomenul criminal, inuman şi lipsit de etică" în "termenii cei mai fermi posibil". În decembrie 2023, organul legislativ al UE a adoptat, de asemenea, o rezoluţie privind asimilarea culturală forţată a copiilor tibetani de către Partidul Comunist Chinez prin intermediul internatelor.
Lexmann a solicitat o acţiune mai puternică din partea UE pentru a trage Beijingul la răspundere.
"Permiteţi-mi să vorbesc sincer. Timp de mai bine de şapte decenii, Partidul a terorizat oamenii din China continentală şi continua să comită crime grave împotriva umanităţii. Cu toate acestea, în calitate de oficial UE, am sancţionat patru cadre minore pentru încălcări ale drepturilor omului în Xinjiang", a spus ea. "Îmi pare rău, dar acesta este un răspuns slab şi insuficient la amploarea largă a crimelor comise de acest regim în fiecare zi."
Citiți și Patru inimi primite în zece zile. Industria jafului de organe al Chinei comuniste merge înainte
Ulterior, ea a postat pe reţelele de socializare o fotografie în care apare alături de fiul lui Ding, Ding Lebin, în timp ce ţine o pancartă prin care cere eliberarea bărbatului reţinut.
"Suferinţa şi persecuţia lor sunt emblematice pentru tirania organizată de Partidul Comunist Chinez", a scris ea despre familia Ding.
