Ungaria cedează presiunilor UE. Suspendă înfiinţarea instanţelor administrative

Proiectul de creare a instanţelor administrative s-a aflat în centrul confruntării dintre partidul de guvernare al Ungariei şi UE. Criticii au declarat că sistemul ar oferi o putere mult prea mare ministrului Justiţiei.
Premierul Ungariei, Viktor Orban
Premierul Ungariei, Viktor Orban (Attila Kisbenedek/AFP/Getty Images)
Andrei Popescu
31.05.2019

Şeful personalului premierului ungar Viktor Orban a anunţat că va fi suspendată lansarea noului sistem de instanţe administrative, potrivit Deutsche Welle.

“Guvernul va iniţia suspendarea pe termen nelimitat a lansării sistemului de instanţe administrative”, a susţinut Gergely Gulyás la o conferinţă de presă ce a avut loc joi.

Gulyás a susţinut proiectul, dar a recunoscut că presiunea din partea Uniunii Europene a determinat guvernul lui Orban să îşi modifice poziţia.

“Credem că legea respectă standardele europene şi cerinţele statului de drept”, a afirmat el. “Totuşi, sistemul instanţelor administrative a fost în centrul dezbaterilor în Europa, care, în mod nejustificat, a pus sub semnul întrebării independenţa sectorului judiciar”.

Planul a fost acela de a crea un sistem separat de instanţe administrative, cu propria Curte Administrativă Supremă şi propriul Consiliu Naţional Administrativ Judiciar.

Gulyás a declarat că nu există nicio legătură între decizia guvernului ungar şi suspendarea partidului de guvernare Fidesz în luna martie din grupul PPE (Partidul Popular European) din cadrul Parlamentului European. Decizia a fost luată din cauza unei campanii cu postere anti-imigraţie desfăşurată de Orban, care i-a luat în vizor pe preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi pe miliardarul american de origine ungară George Soros. Campania a acuzat Bruxelles-ul că promovează politici privind imigraţia care ameninţă securitatea Ungariei

“Acest lucru va îmbunătăţi poziţia Ungariei în cadrul UE”, a precizat Gulyás, deşi el nu a exclus renunţarea completă la noul sistem.

La sfârşitul lui 2018, guvernul ungar a adoptat o lege prin care noile instanţe administrative să fie monitorizate în mod direct de ministrul justiţiei. Tribunalele ar fi preluat cazuri care implică probleme guvernamentale, precum taxe şi alegeri, care în prezent sunt soluţionate în sistemul legal principal.

Proiectul legislativ a fost criticat de Comisia de la Veneţia, un organism consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experţi independenţi în dreptul constituţional. Comisia oferă statelor UE consiliere sub forma unor opinii juridice privind proiectele de lege sau legile aflate deja în vigoare. În luna martie, Comisia a declarat că legile privind instanţele administrative duc la lipsa unor mecanisme de control.

Comisia a declarat că principalul neajuns este faptul că se acordă “puteri foarte extinse” câtorva părţi interesate şi că nu există “niciun mecanism de control pentru a contracara acele puteri”.

Înaintea deciziei anunţate joi, Ungaria deja făcuse unele modificări în ceea ce priveşte instanţele administrative ca urmare a remarcilor Comisiei.

Grupurile pentru drepturile omului au criticat la rândul lor noile instanţe, sugerând că acestea ar fi o ameninţare gravă la adresa statului de drept din Ungaria.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor