Viziunea lui Xi Jinping pentru următorii cinci ani în China: principalele concluzii ale discursului său

Preşedintele Chinei comuniste, Xi Jinping, a intrat duminică în Marea Sală a Poporului din Beijing pentru a deschide summitul Partidului Comunist şi pentru a-şi expune viziunea pentru următorii cinci ani. Este de aşteptat ca acesta să revină în mod oficial la putere în această săptămână, iar pe parcursul a 104 minute, discursul său a oferit o avanpremieră a ceea ce ne aşteaptă pentru următoarea jumătate de deceniu.

Nu au existat surprize. In discursul său, Jinping a adus un omagiu realizărilor partidului sub conducerea sa în ultimul deceniu şi a promis că va continua la fel. Agresiunea în străinătate şi controlul acasă rămân în centrul acestor planuri.

Înconjurat de veteranii partidului, cel mai în vârstă dintre ei, Song Ping, având 105 ani, el a prezentat o viziune de continuitate, chiar dacă a îndepărtat China de conducerea colectivă, pentru care au muncit cei mai mulţi dintre ei.

Potrivit The Guardian, există cinci puncte cheie de reţinut din discursul liderului comunist chinez, pe care le redăm în continuare.

Hong Kong şi Taiwan

Una dintre cele mai belicoase secţiuni din discursul lui Xi a vizat Hong Kong şi Taiwan. Xi a lăudat intervenţia PCC în Hong Kong, o represiune lansată cu sprijinul elitelor locale pro-Beijing, vizând susţinătorii pro-democraţie şi disidenţa politică.

"Datorită acestor măsuri, ordinea a fost restabilită în Hong Kong, marcând o schimbare în bine în regiune", susţine Xi, care crede că acţiunea PCC ar fi realizat de fapt "o tranziţie majoră de la haos la guvernare".

Nu a fost omisă nici altă chestiune sensibilă, respectiv Taiwanul. Xi Jinping a adus-o în discuţie mult mai repede decât a făcut-o în ocaziile anterioare, respectiv la deschiderea congreselor din 2017 şi 2012.

"Dacă o introduci în secţiunea în care oamenii încă mai au capacitatea de a-şi concentra atenţia, înseamnă că o pui sub lupă", a subliniat Wen-ti Sung, analist politic la Universitatea Naţională Australiană.

Xi nu a făcut nicio schimbare semnificativă faţă de poziţia pe termen lung a Beijingului, potrivit căreia China urmăreşte "reunificarea paşnică" cu Taiwanul, dar va folosi forţa dacă va fi necesar. A folosit in schimb un limbaj agresiv pentru a face un atac abia voalat la adresa "interferenţei" SUA.

"Rezolvarea problemei Taiwanului este o chestiune care îi priveşte pe chinezi, este o chestiune care trebuie rezolvată de chinezi".
Raportul de lucru al congresului mai lung al partidului - din care discursul este un extras - a declarat că "reunificarea" rămâne o cerinţă pentru îndeplinirea visului lui Xi de "mare întinerire" a naţiunii chineze, pe care îşi propune să o finalizeze până în 2049.

Economia

Creşterea economică a Chinei a început să încetinească dramatic, ceea ce i-a făcut pe oficiali să fie îngrijoraţi de tulburări sociale şi să încerce să se concentreze asupra calităţii creşterii.

Discursul lui Xi a vizat decalajul vast al inegalităţilor din China, cu promisiunea de a intensifica reglementările privind distribuţia veniturilor şi acumularea de bogăţie.

În timp ce sancţiunile şi restricţiile impuse de SUA asupra producţiei tehnologice chineze încep să se facă simţite, Xi a promis, de asemenea, inovaţie şi investiţii în domenii tehnologice cheie pentru a "atinge o mai mare autonomie".

Dar Xi a dublat unul dintre cei mai mari factori temporari ai problemelor economice ale Chinei, angajamentul faţă de politica sa "zero Covid". Aceasta a menţinut graniţele Chinei aproape sigilate, în timp ce restul lumii se deschidea din nou, iar închiderile aleatorii au paralizat întreprinderile peste noapte.

El a lăudat "războiul total al poporului chinez împotriva virusului" ca fiind un succes care a "protejat sănătatea şi siguranţa poporului în cea mai mare măsură posibilă".

Corupţia

Campania anticorupţie semnată de Xi a dus la investigarea a milioane de funcţionari, iar multe personalităţi de rang înalt au fost pedepsite sau încarcerate pentru acuzaţii de corupţie. Însă pentru Xi, această aşa-zisă luptă anticorupţie a fost un instrument convenabil cu care şi-a contracarat rivali politici actuali sau potenţiali.

Xi a declarat că această campanie a fost o luptă împotriva "corupţiei la o scară fără precedent în istoria noastră" şi că va continua.

Politica externă

Aceste discursuri sunt, de obicei, o afacere internă, iar Xi nu s-a referit la nicio naţiune în mod individual, chiar şi în contextul interesului internaţional intens faţă de relaţia Chinei cu Rusia şi potenţiala sa influenţă asupra războiului din Ucraina.

Dar Xi a dat semnale ca va continua probabil cu o politică externă agresivă şi expansionistă şi a avertizat alte ţări să nu se "amestece" în disputele internaţionale pe care China le consideră probleme interne.

"Influenţa internaţională a Chinei, atractivitatea şi puterea de a modela lumea au crescut semnificativ. Confruntându-ne cu schimbări drastice în peisajul internaţional, am menţinut o hotărâre strategică fermă şi am dat dovadă de spirit de luptă.", a spus el.

Liderul comunist chinez a evitat, după cum era de aşteptat, una dintre cele mai controversate probleme ale mandatului său pe plan internaţional şi anume politica guvernamentală comunistă de represiune religioasă, socială şi culturală din Xinjiang, despre care ONU a spus că sunt susceptibile de a fi crime împotriva umanităţii.

Poate că singura menţiune relevantă a fost un angajament faţă de "principiul conform căruia religiile din China trebuie să aibă o orientare chineză" - o politică de secularizare şi opresiune religioasă care se aplică în mai multe regiuni, inclusiv în Tibet şi Mongolia interioară.

Mediul înconjurător

China este extrem de vulnerabilă la schimbările climatice şi la poluare, având 6% din rezervele globale de apă şi 20% din populaţia globală.

Inversarea daunelor provocate de decenii de creştere economică vertiginoasă a fost unul dintre principalele obiective politice ale Chinei în deceniul în care Xi a fost la putere. China s-a angajat să atingă nivelul maxim al emisiilor de carbon până în 2030 şi să fie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2060 şi a investit masiv în energia regenerabilă.

Xi a promis protecţia mediului şi promovarea unor stiluri de viaţă ecologice. În discursul său, preşedintele a promis că China va sprijini industriile cu emisii reduse de carbon, va asigura conservarea diverselor sale ecosisteme, va urmări o "revoluţie energetică" şi va promova "utilizarea curată şi eficientă a cărbunelui".