Acordul de liber schimb din CSI, o nouă etapă de integrare în spaţiul ex-sovietic

Presedintele Comitetului executiv al Comunitatii Statelor Independente (CSI), Serghei Lebedev
Presedintele Comitetului executiv al Comunitatii Statelor Independente (CSI), Serghei Lebedev (ALEXEY GROMOV / AFP / Getty Images)
Epoch Times România
26.10.2011

Ce a determinat ţările din Comunitatea Statelor Independente (CSI) să semneze un acord de liber schimb? Insuccesele pe frontul occidental al integrării sau dezamăgirea într-o Europă aflată în criză? Sau poate exemplul pozitiv al Uniunii Vamale şi al Spaţiului Economic Unic patronat de Rusia? Oricum, potrivit cotidianului rus Utro, acest acord nu va schimba prea multe în regimul comercial dintre ţările CSI, însă ar putea deveni o bază pentru un nou nivel de integrare în spaţiul ex-sovietic. Este posibil ca acesta să ducă tocmai la înfiinţarea acelei Uniuni Eurasiatice despre care a vorbit Putin.

Acordul de liber schimb între ţările CSI a fost semnat cu o săptămână în urmă la Sankt Petersburg. Premierii au discutat mai multe ore, însă în final s-au pus de acord pe marginea documentului. Este posibil ca la reuşită să fi contribuit sticla de coniac moldovenesc din 1946, dăruită de premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, omologului său rus, comentează Utro.

Documentul a fost semnat de opt dintre cei unsprezece şefi de guvern ai ţărilor din CSI. Ceilalţi - reprezentanţii Azerbaidjanului, Turkmenistanului şi Uzbekistanului - au promis că se vor mai gândi. La baza documentului a stat un proiect elaborat de Ministerul Dezoltării Economice al Rusiei. Acesta reduce la minim taxele de import şi export aplicate în comerţul reciproc, iar ulterior aceste taxe vor fi anulate cu totul. Cu toate acestea, în etapa actuala comerţul liber nu se extinde la mărfurile 'sensibile': adică, dispute comerciale vor exista în continuare.

Cotidianul rus Utro aminteşte că ţările din CSI mai semnaseră odată un acord de liber schimb - în 1994. Acel acord nu a intrat în vigoare: existau prea multe contradicţii între semnatari şi prea mare era dorinţa lor de a stabili după bunul plac bariere comerciale. De atunci, ţările din CSI au semnat peste 100 de documente ce reglementează regimul comercial, dar bariere au rămas. Mai mult decât atât, au devenit notorii diversele războaie comerciale dintre fostele republici sovietice: 'al laptelui', 'al vinului' sau 'al gazului'. De multe ori, acestea erau declanşate de Rusia.

Nu există nicio garanţie că noul acord va exclude asemenea conflicte pe viitor. Însă, după cum afirmă expertul rus Aleksei Portanski, toate hibele din regimul de liber schimb nu vor împiedica acordul să devină un instrument de integrare eficient: 'treptat, toate barierele vor fi înlăturate'. În final, cel mai mult vor avea de câştigat ţările cu o economie mare, de exemplu Ucraina.

Desigur, Ucraina ar dori ca toate restricţiile comerciale să fie anulate deodată. Acest lucru nu s-a reuşit, însă anumite garanţii Kievul a primit: după cum a declarat premierul ucrainean Nikolai Azarov, noul acord presupune 'o perioadă de timp concretă, pe parcursul căreia toate excepţiile vor fi lichidate'.

Potrivit Utro, este absolut evident că fără Ucraina reintegrarea CSI ar fi incompletă. De aceea, ei i se propune tot: şi gaz ieftin, şi înlăturarea barierelor comerciale. Toate pentru ca Ucraina să nu fie atrasă pe orbita Uniunii Europene (UE), la care aspiră să adere chiar şi preşedintele prorus Viktor Ianukovici. Cu toate acestea, Bruxellesul şi-a înăsprit deja tonul în dialogul cu Kievul, fiind nemulţumit de sentinţa la adresa Iuliei Timoşenko, astfel că perspectivele oricum înceţoşate de integrare în UE au devenit pentru Ucraina cu totul de neatins. Este posibil ca tocmai acesta să fi fost motivul pentru care Kievul a decis să accepte propunerea de integrare a Estului.

Cu toate acestea, nu este o certitudine că zona de liber schimb între ţările din CSI va funcţiona de data aceasta, pentru că nu există nicio garanţie că parlamentele ţărilor care au semnat acordul îl vor ratifica: ar putea apărea cele mai surprinzătoare piedici. În afară de aceasta, în anii de independenţă economică postsovietică, relaţiile din cadrul CSI au încetat demult să fie o prioritate pentru republicile membre. La ora actuală, chiar dacă relaţiile comerciale dintre ele sunt destul de active, aceste state nu sunt unele pentru altele principali parteneri comerciali.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor