Alburnus Maior: Apel către rectoratul Universităţii Bucureşti



O pancartă care transmite un mesaj de salvare a mediului înconjurător prin oprirea proiectului minier de la Roşia Montană.
O pancartă care transmite un mesaj de salvare a mediului înconjurător prin oprirea proiectului minier de la Roşia Montană. (Andrei Popescu/Epoch Times România)

Asociaţia Alburnus Maior, un veteran al luptei împotriva distrugerii Roşiei Montane şi implicit a unei mari părţi din mediul înconjurător al României, a adresat joi, 29 mai, un apel către rectoratul Universităţii Bucureşti.

Motivul este unul „simplu”: Facultatea de Geologie şi Geofizică s-a asociat cu unele dintre cele mai controversate companii din industria extractivă pentru a organiza cel de-al 9-lea Simpozion de Geologie Economică – Odiseea Resurselor Minerale.

Desfăşurându-se sub egida Universităţii Bucureşti în perioada 30-31 mai, acest simpozion aduce împreună reprezentanţi ai unor facultăţi de profil şi ai unor organizaţii profesionale, ai Institutului Geologic Român şi ai Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale şi, în plus, este susţinut de câteva companii controversate precum Roşia Montană Gold Corporation, Deva Gold SA, Samax România SRL şi Prospecţiuni SA.

În ciuda unei cantităţi semnificative de dovezi ce arată că extragerea aurului cu ajutorul cianurilor sau a gazelor de şist prin fracturare hidraulică pot genera pagube imense mediului înconjurător, agriculturii şi mai ales sănătaţii oamenilor, politicienii şi afaceriştii corupţi români continuă să ignore aceste date în goana lor nebună dupa putere, control şi bani şi sunt tot mai dornici să dea undă verde unor proiecte controveresate şi periculoase pentru viitorul ţării.

Mai jos, vă prezentăm integral scrisoarea deschisă publicată de Alburnus Maior pe website-ul propriu.

Către Rectoratul Universităţii din Bucureşti,

În atenţia Prof. univ. dr. Mircea Dumitru, Rector

Scrisoare deschisă privind asocierea şi sponsorizarea simpozionului ştiinţific Odiseea Resurselor Minerale de către cele mai controversate companii din industria extractivă

Învăţământul academic românesc din sistemul public este un reper important pentru societatea noastră. Sistemul educaţional, deşi supus erodării în ultimii ani, rămâne unul dintre cele mai preţuite în Europa, rezultatele remarcabile ale elevilor, studenţilor şi profesorilor români fiind aduse adesea la cunoştinţa opiniei publice.

Ne adresăm astăzi Universităţii Bucureşti, instituţie etalon pentru învăţământul românesc şi pentru comunitatea academică din ţara noastră, pentru a vă transmite îngrijorarea şi dezamăgirea noastră profundă. Facultatea de Geologie şi Geofizică s-a asociat cu cele mai controversate companii din industria extractivă în organizarea celui de-al IX-lea simpozion de geologie economică – Odiseea Resurselor Minerale. Simpozionul, ce se desfăşoară în perioada 30-31 mai sub egida Universităţii Bucureşti, este susţinut de câteva companii în legătură cu care vă supunem atenţiei următoarele aspecte:

Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este cercetată penal pentru complicitate într-o anchetă de fraudă şi spălare de bani derulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Incapabilă să pună la punct un proiect de minerit solid din punct de vedere economic şi social, fără probleme de mediu şi de patrimoniu, RMGC şantajează grosolan statul român, ameninţând că va recurge la arbitraj internaţional prin care va cere despăgubiri de miliarde de dolari pentru neimplementarea proiectului. În ultimii 15 ani, justiţia română a anulat toate actele administrative obţinute de Roşia Montană Gold Corporation, ceea ce indică în afara oricărui dubiu că legile Statului au fost încălcate şi, odată cu ele, drepturi fundamentale ale cetăţenilor direct afectaţi. Mai mult decât atât, am dori să vă reamintim că cel mai prestigios for ştiinţific al ţării, care cuprinde mai mulţi membri ai corpului profesoral de la Universitatea Bucureşti, anume Academia Română, s-a pronunţat în repetate rânduri împotriva proiectului de minerit cu cianuri de la Roşia Montană, susţinând că acest tip de activitate economică este incompatibil cu principiul de dezvoltare durabilă şi cu dreptului cetăţenilor la un mediu curat.

Compania Deva Gold SA propune proiectul de minerit Certej bazat pe flotaţie cu cianuri într-un sit Natura 2000, zonă protejată de interes comunitar ce asigură supravieţuirea celor mai valoroase şi periclitate specii de păsări, cu habitatele lor specifice. Mai mult, Deva Gold SRL (Eldorado Gold) a realizat în această primăvară lucrări de prospectare geologică în perimetrele Deva-Muncel şi Brad fără a deţine autorizaţie de construcţie, ignorând semnalele de alarmă trase de societatea civilă cu privire la legalitatea activităţilor desfăşurate.

Compania Samax România SRL îşi propune să dezvolte la Rovina un proiect de minerit aurifer similar ca dimensiuni şi impact de mediu cu acela de la Roşia Montană. România a fost apreciată drept ţara cu cele mai mari rezerve de aur ale Europei, cu 68 de zăcăminte identificate în Cadrilaterul Aurifer din Munţii Apuseni. Proliferarea necontrolată a unor asemenea proiecte, pe baza de cianuraţie sau flotaţie, ar duce la generarea a nu mai puţin de 2.900 de hectare cu deşeuri de cianurare, creând riscul unor catastrofe pentru mediu şi generând probleme sociale de anvergură.

Prospecţiuni S.A. este compania de servicii geofizice şi geologice care în serviciul companiilor extractive a încălcat flagrant dreptul la proprietate al locuitorilor din mai multe comune din Transilvania şi Banat, împânzindu-le terenurile cu mii de metri de cabluri seismice, fără a avea acordul acestora.

Prezidiul celui de-al IX-lea simpozion de geologie economică reuneşte reprezentanţi ai facultăţilor de profil şi ai organizaţiilor profesionale, ai Institutului Geologic Român şi ai Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale. Alături de ei se regăsesc, în calitate de vice-preşedinţi ai simpozionului, directorii şi managerii companiilor mai sus amintite. Fiindcă acest eveniment ştiinţific are în prezidiu reprezentanţi ai unor companii de minerit care necesită pentru avizare studiile, expertizele şi aportul participanţilor la simpozion, considerăm că se favorizează astfel obţinerea de opinii favorabile în sprijinul industriei miniere iresponsabile. Fără îndoială că problema „resurselor minerale” este demnă de studiu la nivel universitar, însă numai într-un cadru neutru, obiectiv, fără niciun fel de participare din partea companiilor interesate tocmai în exploatarea brutală, pe termen scurt, a resurselor respective.

Organizarea de evenimente ştiinţifice face, desigur, parte din misiunea fiecărei instituţii de învăţământ superior. Universitatea Bucureşti – ca de altfel orice Universitate din ţară – nu face excepţie şi în acest sens dispune de fonduri publice şi de finanţări accesibile prin granturi pentru organizarea de manifestări care să promoveze cercetarea ştiinţifică de vârf. Este însă de datoria Universităţii bucureştene, cu prestigiu recunoscut pe plan naţional şi internaţional, să nu accepte asocieri de niciun fel cu companii şi organisme al căror scop principal nu-l constituie cercetarea ştiinţifică sau educaţia. Acest soi de asocieri – neconforme cu etica academică şi profesională – pot dăuna grav credibilităţii instituţiei, dar şi rolului social pe care Universitatea şi-l asumă ca punct nodal în relaţia ei cu comunitatea. Datorită prestigiului Universităţii Bucureşti, considerăm că aceasta trebuie să manifeste responsabilitate şi discernământ în raport cu transferurile de imagine şi de influenţă pe care le acceptă, cu atât mai mult astăzi când problemele de mediu sunt percepute la nivelul Uniunii Europene ca ţinând de sănătatea publică şi de securitatea naţională.

Cu respect,

Eugen David
Preşedinte Alburnus Maior