Ce spune Nicuşor Dan despre dosarul Paşca şi despre mutările controversate făcute de Cristina Chiriac

Preşedintele Nicuşor Dan a fost întrebat, marţi seară, la conferinţa-maraton de la Palatul Cotroceni, de către reporterul Epoch Times despre dosarul în care este implicată familia Paşca, dar şi despre două decizii controversate ale procurorului general, Cristina Chiriac - intervenţia în urma căreia a fost blocată sesizarea Curţii de Justiţie a UE într-un dosar de la Curtea de Apel Craiova şi interpretarea restrictivă a jurisprudenţei europene privind prescripţia, cu efecte asupra dosarelor de corupţie.

Redăm mai jos discuţia.

Reporter: Şi, dacă îmi permiteţi o completare pe partea de justiţie, la întrebarea colegei de la G4Media, până la rapoarte există nişte fapte care preocupă foarte tare, în special votanţii dumneavoastră.

Haideţi să luăm, de exemplu, dosarul Paşca. Avem o familie acuzată de trafic de persoane, traficul de persoane presupunând şi racolarea. Însă familia Paşca nu racola pe nimeni, instituţiile statului îi trimiteau oameni. Cum vedeţi faptul că niciun reprezentant al unei autorităţi a statului, DGASPC-uri, primării, nu ştiu ce alte instituţii, consilii judeţene, care îi trimiteau oameni lui Paşca, nu apare ca inculpat într-un dosar? Sunt furnizori de persoane traficate.

Cum vedeţi faptul că, ajungând şi la Parchetul General, doamna Cristina Chiriac a avut un rol esenţial în blocarea sesizării Curţii de Justiţie a UE într-un dosar de la Curtea de Apel Craiova?

Şi, mai ales, faptul că doamna procuror Cristina Chiriac a adoptat o interpretare restrictivă a hotărârii Curţii de Justiţie a UE privind prescripţia, susţinând că aceasta nu se aplică dosarelor de corupţie. În consecinţă, Parchetul General a exercitat o singură cale extraordinară de atac în dosarele închise prin prescripţie, deşi jurisprudenţa europeană vizează explicit infracţiunile de corupţie. Corupţia, unul dintre punctele nevralgice ale acestei naţiuni.

Nicuşor Dan: Trei întrebări. Încerc să răspund la toate. În ceea ce priveşte dosarul de care spuneţi, Paşca, el nu este finalizat. A fost făcută o primă acuzaţie faţă de un număr de persoane, dar investigaţiile continuă, din informaţiile pe care le am, faţă de mai multe persoane şi faţă de mai multe posibile infracţiuni.

În ceea ce priveşte discuţia despre prescripţie şi cele două decizii, la câţiva ani distanţă, ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, păcatul originar este la Parlament. Noi am avut o lege, un Cod Penal neclar în ceea ce priveşte perioada suplimentară de cercetare a infracţiunilor. Curtea Constituţională a spus că acel text de lege este neclar.

După asta, Parlamentul trebuia, în 45 de zile, să opereze modificarea legislativă. Nu a operat-o. Consecinţă logică: întreaga perioadă suplimentară de cercetare pe care procurorul ar fi avut-o la dispoziţie s-a considerat, mai întâi de instanţe şi după aceea de Înalta Curte, că nu mai există în legislaţia românească.

După care a venit prima decizie a Curţii de Justiţie, care a spus că există o excepţie de la acest principiu în cazuri de fonduri europene şi, din nou, a fost o dezbatere a instanţelor despre unde se aplică, unde nu se aplică. Apoi a venit o a doua decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Toate lucrurile astea sunt discutabile în termeni juridici. Adică eu nu pot să spun că a greşit cineva sau n-a greşit cineva în etapele ulterioare. Însă, în orice caz, la momentul în care Parlamentul ştia că are 45 de zile şi n-a făcut nimic, acolo a fost greşeala.

Acum, din păcate, dezbaterea este mai mult teoretică, pentru că suntem la 10 ani distanţă de dosare care ar fi trebuit soluţionate în 12 ani, în 15 ani. Eu cred că este practic imposibil ca parte din acele dosare să mai fie salvate, chiar şi cu ultima decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Reporter: Deci nu vedeţi o problemă prin faptul că doamna Chiriac nu a recurs la căi extraordinare de atac pentru redeschiderea unor dosare de corupţie?

Nicuşor Dan: Eu cred că a făcut... Nu cunosc numărul de dosare, situaţiile particulare. Aş spune că a făcut, fără să am toate aceste informaţii, o evaluare de oportunitate, estimând dacă acele dosare, care, repet, sunt probabil de acum 12-15 ani, mai au vreo şansă să ajungă la final.