"Amnistierea"plagiatului ar fi un capitol ruşinos în istoria parlamentarismului

Este inacceptabil ca cineva să poată renunţa la titlul de doctor fără să dea niciun fel de explicaţie şi fără să recunoască public că a făcut o greşeală morală, consideră ministrul Educaţiei.
Mircea Dumitru
Mircea Dumitru (Florin Chirila/Epoch Times)

Adoptarea unei legi prin care plagiatorii să poată renunţa de bunăvoie la doctorat echivalează cu o amnistiere a hoţiei intelectuale, consideră ministrul Educaţiei. Invitat duminică la Digi 24, ministrul a criticat în temeni duri iniţiativa legislativă ce va fi prezentată în Camera Deputaţilor prin care plagiatorii pot renunţa la doctorat de bunăvoie, opinând că o astfel de lege ar fi o ruşine.

"Va fi un capitol ruşinos şi în istoria parlamentarismului din România, şi pentru universităţile din România. E inacceptabil ca cineva să poată renunţa la titlu fără să dea niciun fel de explicaţie şi fără să recunoască dacă este cazul că a făcut o greşeală morală", a declarat Dumitru, întrebat cum vede iniţiativa legislativă aflată pe rolul Camerei Deputaţilor prin care plagiatorii pot renunţa de bunăvoie la doctorat.

Întrebat dacă poate fi considerat acest demers drept o amnistiere a hoţiei intelectuale, ministrul Educaţiei a răspuns: „Cu siguranţă”.

Mircea Dumitru a abordat şi subiectul Petre Tobă, opinând că numirea acestuia pe post de consilier nu este o chestiune pozitivă.

"Nu văd chestiunea asta ca fiind o chestiune pozitivă, cel puţin nu în momentul ăsta, în care există anumite suspiciuni cu privire la domnia sa”, a declarat Dumitru.

Petre Tobă, personaj aflat în centrul unui uriaş scandal de plagiat, a renunţat la portofoliului de Interne după ce DNA a cerut urmărirea sa penală pentru favorizarea infractorului în dosarul deturnării de fonduri de la Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI).

Reamintim că pe masa Camerei Deputaţilor se află un controversat proiect de lege care modifică Legea Educaţiei pasând în curtea şcolilor doctorale, respectiv a universităţilor acreditate să organizeze studii de doctorat, responsabilitatea de a soluţiona sesizările de plagiat.

În luna mai, preşedintele Klaus Iohannis a refuzat să promulge legea respectivă - operă a fostului ministru al Educaţiei Adrian Curaj, dar care a beneficiat de modificări substanţiale în drumul sau prin Parlament - şi a trimis-o înapoi spre reexaminare.

"Doctorate şi plagiate. Rimează, dar nu fac casă bună şi a ajuns la promulgare o lege care aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011. Nu voi promulga această lege, ci o voi retrimite Parlamentului, fiindcă această lege, prin modificările pe care le aduce, nu stabileşte acel cadru legal care să stimuleze cu adevărat performanţa şi care să încurajeze excelenţa în şcolile doctorale.

Legea nu este de natură să garanteze respectarea normelor de integritate şi nici nu clarifică regimul juridic cu privire la prevenirea şi sancţionarea eventualelor abateri de la aceste norme de integritate. În primul rând vorbim aici, evident, de plagiat. Este vital să redăm încrederea publicului în şcolile doctorale. Performanţa trebuie să primeze, meritul trebuie să fie recunoscut, iar abaterile trebuie sancţionate", declara, pe 19 mai, preşedintele Klaus Iohannis.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne