Andreea Paul: Bilanţul economic USL - complot guvernamental împotriva românilor şi mediului de afaceri

Andreea Paul, PDL
Andreea Paul, PDL (Epoch Times România)

„Complotul împotriva economiei României. Guvernul a „încercuit” românii şi mediul de afaceri, partea sănătoasă a economiei, cu modificări legislative tot mai numeroase, apoi ne-a sugrumat cu taxe şi impozite”, a scris miercuri pe blogul personal vicepreşedintele PDL Andreea Paul.

Bilanţul economic al USL denotă un „complot guvernamental împotriva românilor şi mediului de afaceri”, în care se remarcă patru evoluţii economice încurajatoare inerţiale faţă de 12 puncte economice slabe în 2013, este de părere Andreea Paul.

Aceasta a afirmat că obiectivul principal al acestui complot este „supravieţuirea birocraţiei de partid, cheltuirea iresponsabilă a banului public şi pregătirea finanţărilor din banul public a campaniilor electorale din 2014”.

Vicepreşedintele PDL aduce şi dovezi pentru a-şi justifica afirmaţiile.

„În loc să se lupte cu corupţii, USL a intrat în tagma acestora. Sunt celebre legile cu dedicaţie precum memorandumul Rompetrol sau Roşia Montană”, a susţinut aceasta.

Majorarea pragului achiziţiilor publice directe de la 15.000 de euro la 30.000 de euro pentru servicii şi la 100.000 de euro pentru lucrări în vara acestui an este „o bună supapă pentru alocările de contracte cu dedicaţie”, a precizat Andreea Paul, adăugând că firmele „prietene” USL beneficiază de achiziţii publice fără licitaţie.

În opinia vicepreşedintelui PDL „semnele risipei banului public sunt multe: şcoli sau spitale mai bune nu, autostrăzi noi nu. Nu trece săptămână fără veşti despre cheltuirea fără raţionament a banilor. Pe ultima sută de metri a acestui an, aflăm că Ministerul Fondurilor Europene absoarbe doar jumătate din ceea ce şi-a propus, dar va plăti un milion de euro pe an pentru chiria noului sediu”.

De asemenea, ANAF „nu a fost în stare, nici după restructurare, să colecteze mai bine bani la bugetul de stat; în schimb, are de gând să îşi construiască o nouă identitate vizuală care costă peste 7 milioane de lei”. Iar CNADNR a plătit unei firme de consultanţă 15 milioane de euro în perioada ianuarie 2012-decembrie 2013 pentru supervizarea lucrărilor de construcţie a autostrăzii Braşov – Borş, deşi contractul cu Bechtel a încetat la sfârşitul lunii mai”, a continuat vicepreşedintele PDL.

Andreea Paul susţine că „USL pierde bătălia economică a acestui an cu 12 puncte slabe faţă de cele 4 evoluţii economice încurajatoare inerţiale”.

Punctele tari

1. PIB-ul a crescut cu 2,7% în primele 9 luni ale acestui an, noroc cu cel mai bun ministru ale guvernului USL: ‘Vremea bună’.

2. Rata anuală a inflaţiei a fost de 1,83% în luna noiembrie 2013.

3. Exporturile au crescut cu peste 9% în primele 10 luni din 2013.

4. Producţia industrială s-a majorat cu 7,4% în primele 10 luni ale acestui an.

Cele 12 puncte economice slabe în 2013

1. Românii şi mediul de afaceri suportă povara a 34 de taxe noi şi impozite majorate.

„Românului îi este taxată excesiv munca cinstită. 8 miliarde lei sunt tăiaţi astfel direct din buzunarele românilor. Mediul de afaceri reclamă nivelul ridicat al fiscalităţii (sondaj BNR, aprilie – septembrie 2013). Rezultat: îngheţul a tot mai multe întreprinderi, încurajarea muncii la negru, şomaj şi preţuri mai mari, fuga investitorilor străini spre ţările învecinate cu fiscalitate mai mică”, a precizat Andreea Paul.

2. Numărul şomerilor înregistraţi a crescut cu peste 31.300 de persoane în ultimul an. În total avem peste 507.600 de şomeri oficial la sfârşitul lunii noiembrie 2013.

3. Românii îşi plătesc tot mai greu datoriile la bănci: rata restanţelor la credite a atins un nou record în octombrie 2013, de 21,7%.

„România are cea mai mare rată a creditelor neperformante din regiune, mult peste următoarele clasate, Ungaria şi Bulgaria, conform FMI. Mai mult, România a înregistrat şi cea mai mare creştere a ratei creditelor neperformante din 2011 până în prezent dintre ţările analizate”, a adăugat aceasta.

4. Îngheţul firmelor şi abuzul procedurilor de insolvenţă pentru a nu mai plăti taxele: 81 de firme au intrat în insolvenţă în fiecare zi a acestui an.

Vicepreşedintele PDL a remarcat că „numărul firmelor intrate în insolvenţă se ridică la 27.119 în primele 11 luni ale acestui an, conform datelor ONRC. Asta înseamnă că, în fiecare zi a acestui an, circa 81 de firme au intrat în medie în insolvenţă, faţă de 59 de firme pe zi în plină criză economică, în anul 2011”.

5. Privatizările Oltchim şi CFR Marfă au eşuat lamentabil.

Aceasta a amintit că „fostul ministru al Economiei, Varujan Vosganian, a recunoscut că privatizarea Oltchim a fost doar un circ de ochii FMI. La cum s-au desfăşurat lucrurile tragem concluzia ca şi la CFR Marfă circul politic şi jocul de imagine a contat mai mult, nu încrederea investitorilor pentru a crea noi locuri de muncă, nici responsabilizarea factorilor publici de decizie”.

6. Investitorii străini ne-au ocolit şi au scăzut cu 8% faţă de anul trecut. Doar o cincime din investiţiile promise au intrat în România.

„Premierul Ponta a promis că va atrage investiţii de 10 miliarde de euro până la sfârşitul acestui an. În schimb, investiţiile străine directe (ISD) se ridică la doar 1,8 mld. euro în primele 10 luni din anul 2013, adică sub o cincime din suma promisă”, a declarat Andreea Paul.

7. Au fost atrase doar jumătate din fondurile europene promise pentru acest an.

„La începutul anului, ministrul Fondurilor Europene garanta atragerea a 50% din banii europeni în acest an. Rata de absorbţie se apropie de 30% pe final de an. Membrii societăţii civile atrag atenţia că absorbţia din acest an este rezultatul proiectelor anterioare, aflate în prezent în curs de implementare, şi nu este în niciun caz efectul măsurilor din acest an. Concluzia este clară: USL nu a făcut nimic pentru a spori absorbţia banilor europeni”, a explicat aceasta.

8. Cheltuielile publice cu investiţiile au scăzut cu peste 16%, împiedicând crearea de noi locuri de muncă, atât de necesare traiului decent.

Andreea Paul a declarat că „USL a tăiat din plin banii alocaţi în bugetul de stat pentru investiţii şi a decis să îi aloce aparatului birocratic. Prin acest gest, nu a făcut decât să împiedice crearea de noi locuri de muncă. Cheltuielile cu investiţiile s-au redus cu peste 16% în primele 10 luni din anul 2013 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. În schimb, cheltuielile cu personalul bugetar au crescut cu aproape 14%, iar cele cu bunuri şi servicii date cu dedicaţie cu peste 11% în aceeaşi perioadă. De unde? Din noile taxe plătite tot de români”.

9. Evaziunea fiscală creşte sub USL şi este mai mare decât bugetul Educaţiei şi Sănătăţii la un loc.

„După diminuarea în anul 2011, evaziunea fiscală şi-a reluat creşterea accelerată din 2012 încoace, sub USL, conform rapoartelor Consiliului Fiscal, şi se ridică la 14% din PIB, mai mult decât bugetul cumulat al Educaţiei şi Sănătăţii. Doar din TVA-ul necolectat statul pierde 10 mld. de euro anual. Am estimat că aceşti bani ar fi suficienţi pentru majorarea cu câte 100 de euro pe lună a fiecărei pensii şi fiecărui salariu al angajaţilor la stat şi ar ajunge şi pentru construcţia a 350 km de autostradă pe an fără a creşte deloc taxele. O altă opţiune rămâne diminuarea semnificativă a TVA, aşa cum au promis cei de la USL în opoziţie fiind. Dar iată că avem al doilea buget naţional construit pe TVA de 24% şi un plus de 34 de taxe noi şi impozite majorate. Totodată, avem cele mai mari pierderi din colectarea TVA din întreaga Europa”, a precizat aceasta.

10. Legislaţia fiscală a suferit, în medie, câte două modificări pe lună, fără consultare publică şi fără să respecte legea responsabilităţii fiscale. USL a devenit lider în topul guvernelor care au adus cele mai multe schimbări peste noapte Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală din ultimii 10 ani.

11. USL a făcut 4 rectificări bugetare negative în ultimele 18 luni, semn al proastei colectări la buget, creşterii evaziunii fiscale, incompetenţei proiectării bugetare şi al eşecului guvernamental.

Andreea Paul a explicat că „Guvernul Ponta a pierdut în total 8,6 mld. lei din veniturile estimate de când a venit în fruntea ţării şi a produs un deficit bugetar suplimentar de 5,3 mld. lei prin cele 4 rectificări bugetare succesive. Cum a compensat această slabă guvernare bugetară? A introdus cele 34 de taxe noi şi impozite majorate prin care taie din buzunarele românilor 8 miliarde delei”.

12. A fost ratată, din nou, intrarea în spaţiul Schengen, descentralizarea şi eficientizare administraţiei publice, dar mai ales, definirea interesului naţional al României până în anul 2020 pentru dezvoltarea mai rapidă şi absorbţia celor 40 de miliarde de euro.

În concluzie, Andreea Paul consideră că anul 2013 „a fost anul corupţiei care a izolat ţara pentru a o devora în voie şi care a compromis sistematic şansele României pentru dezvoltare şi un trai mai bun”.