Economist: Salariul minim mai mare, inclusiv taxele aferente, va fi reflectat în preţuri. Fără să crească nicio taxă, de fapt, taxele cresc

Cristian Păun (Captura video)
Liliana Alexe
10.11.2026
Cristian Păun (Captura video)
Liliana Alexe
10.11.2026

Profesorul de economie Cristian Păun critică măsura creşterii salariului minim anunţată pentru 2027 de către ministrul Muncii, Florin Manole, susţinând că aceasta nu va duce la dezvoltarea României.

În acest sens, Cristian Păun dă exemplul Chinei care, deşi are un salariu minim cu 40% mai mic decât România, obţine o economie mult mai puternică, cu 9,1 miliarde exporturi către România, faţă de 700 milioane euro cât exportăm noi către această ţară.

„În România o să crească iar salariul minim. Adică, o să crească taxele pe mediul de afaceri. Pe lângă impactul direct asupra ocupării şi inflaţiei, mai avem un alt efect.

În România, salariul minim este astăzi cu circa 40% mai mare decât cel din China (media Beijing/Shanghai). Va creşte la începutul lui 2027. O 'reformă' aşteptată cu sufletul la gură de sindicate. Nu de consumatori sau de producători.

Deficitul comercial al României cu China, o ţară care are salariul minim la jumătate, este astăzi de circa 8,5 miliarde euro. Exportăm doar de 700 de milioane şi importăm de 9,1 miliarde euro.

Deficitul cu China este 1/4 din totalul deficitul comercial al României. Deficitul se vede direct în PIB, scade PIB-ul.

Creşterea salariului minim va îmbunătăţi sau va înrăutăţi balanţa comercială negativă cu China?

Ştiind că deficitul scade PIB-ul, cum poate creşterea salariului minim să ducă la dezvoltarea României?”, a scris economistul pe Facebook.

Grafic (Foto: Facebook Cristian Păun)
Grafic (Foto: Facebook Cristian Păun)

Alte efecte ale creşterii salariului minim

Pentru că reformele nu se vor întâmpla nici în acest mandat parlamentar, modelul economic inflaţionist din ultimii ani va continua şi în următorii ani, atrage atenţia economistul într-o altă postare.

„Deja salariul minim este împins din nou în faţă. Povestea nu este nici despre săraci români, nici despre prosperitate sau bunăstare. Este despre mai multe taxe la buget. Fără să crească nicio taxă, de fapt, taxele cresc. Sau cel puţin aşa speră guvernul, ignorând complet efectele nocive ale salariului minim crescut otova şi în răspăr cu productivitatea: efectele asupra ocupării, efectele asupra şomajului tinerilor, efectele asupra salarizării celor cu studii superioare etc. Este o măsură inflaţionistă. Salariul minim mai mare, inclusiv taxele aferente, va fi reflectat în preţuri, mai ales în preţurile bunurilor intensive în muncă (servicii de tot felul).

Deja preţul energiei 'va creşte', ne anunţă pe tot felul de canale guvernul. Pentru că, pentru că... Nu întâmplător, plătim cea mai scumpă energie din UE. Energie produsă de stat în cvasi-totalitatea ei. Care pune ce preţ vrea statul. Ştiind că preţul este jumătate din taxe. Creşterea preţului energiei este, de asemenea, o poveste despre taxe mai mari.

Preţul la gaze va creşte şi el. Este o altă certitudine. În condiţiile în care dăm drumul la gazul de la Marea Neagră anul viitor. Sau ar trebui să dăm drumul, dacă nu ne lovesc ruşii cu vreo dronă instalaţiile de pe mare sau conductele de transport. Căci noi, oricum, nu avem cu ce să o apărăm. Mizăm pe parteneriatul cu SUA, după ce am trimis la plimbare SUA din investiţia respectivă. Hilar, nu?

Toate acestea se vor duce în toate preţurile apoi. Taxate şi ele cu accize, TVA şi tot tacâmul. Taxe mai mari, adică. Şi, uite aşa, fără să mişte un ac în materie de reforme, Guvernul PSD Luca ne va taxa mai mult şi mai aspru. Ne va introduce iar sub nas nota de plată a incapacităţii clasei politice de a reforma ceva în ţara asta. Şi apoi vom fi iar chemaţi la vot, ca să nu se întâmple nimic bine. Alte generaţii ratate. Să fie rău ca să nu fie bine.

Plafonarea adaosului mai lipseşte din tot haosul ăsta...
O ţopăială de tot râsul!”

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a propus plafonarea adaosului comercial.

„Acest mecanism pe care l-am propus cu plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază este un mecanism prin care magazinele de retail adaugă 20% la produsele alimente de bază după ce includ în fişa de cost toate cheltuielile directe şi indirecte”, a declarat ministrul Agriculturii la Antena 3.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii:
prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
folosind Paypal, apăsând butonul de mai jos