Antioxidanţii din licheni pot avea un potenţial farmacologic

De multe decenii se cunoaşte capacitatea antioxidantă a lichenilor dar numai de puţin timp sunt investigaţi din punct de vedere farmacologic. Cercetătorii de la Facultatea de Farmacie a Universităţii Complutense din Madrid (UCM), au analizat aproape o sută de studii în care, folosind modele celulare şi animale, sunt descrise posibilele aplicaţii terapeutice ale acestor organisme.

Boli neurodegenerative, cum ar fi boala Parkinson sau Alzheimer, sunt asociate cu stresul oxidativ, o disfuncţie corporală care se produce atunci când există o supraproducţie de radicalii liberi - molecule instabile care atacă ADN-ul celular.

"Activitatea antioxidantă este una dintre proprietăţile chimice cele mai importante pe care o au anumiţi compuşi de origine naturală", explică Pilar Gomez-Serranillos, cercetător la Facultatea de Farmacie a Universităţii Complutense din Madrid.

Potenţialul antioxidant al lichenilor se cunoaşte de ceva timp, dar analiza lor din prisma farmacologică tocmai a început. Într-un studiu publicat în revista Pharmaceutical Biology, Gomez-Serranillos împreună cu alţi doi cercetători de la aceeaşi facultate UCM au analizat 98 de lucrări ştiinţifice (extrase din principalele baze de date) care investighează proprietăţile antioxidante ale acestor organisme, atât în modelele celulare cât şi animale.

Potenţialul său farmacologic provine de la metaboliţii secundari, compuşi organici sintetizaţi de licheni care nu sunt necesari pentru supravieţuirea lor.

"Am analizat potenţialul a peste 75 de metaboliţi şi unii au demonstrat rezultate promiţătoare, care merită studii viitoare pentru a clarifica proprietăţile lor antioxidante şi mecanismele lor de acţiune în modelele celulare in vitro si in vivo", spune cercetătorul.

Re-examinarea s-a concentrat asupra familiei lichenilor Parmeliaceae, care cuprinde circa 2.700 de specii şi reprezintă aproximativ 15% din totalul diversităţii. În total, articolele au analizat 65 de specii. Speciile cel mai bine studiate din punct de vedere farmaceutic au fost Parmelia, urmată de Usnea.

"Principalele activităţi farmacologice investigate în extracte şi compuşi de Parmeliaceae au rezultat antimicrobiene, anticarcinogenice - în modelele celulare de cancer - şi antioxidante", rezumă Gomez-Serranillos. În paralel, studii experimentale efectuate de cercetătorii de la UCM au dat rezultate "interesante" în potenţialul antioxidant şi posibilele sale aplicaţii.

"Cu toate acestea, nu a fost înregistrat niciun medicament cu un ingredient activ al lichenilor, iar motivul ar putea fi multă muncă necesară pentru dezvoltarea în domeniul farmacologiei a acestor organisme simbiotice, dar rezultatele sunt foarte încurajatoare", concluzionează cercetătorii.

Ce sunt lichenii?

Lichenii reprezintă un grup aparte de organisme, rezultate în urma convieţuirii permanente dintre o ciupercă (ascomicetă sau mai rar o bazidiomicetă) şi o algă verde sau o algă albastră. Corpul vegetativ rezultat (talul) este total diferit morfologic, structural şi fiziologic faţă de cei doi parteneri care participă la simbioză. Trăiesc în unele dintre cele mai dificile condiţii de pe Terra: în tundra arctică, deşerturi, coaste stâncoase, la înălţimi mari sau în anumite zone toxice (deşeuri de mine).

Lichenii sunt utilizaţi ca materie primă în diferite ramuri industriale: alimentară, chimică. Utilitatea lor se datorează numărului foarte mare de substanţe chimice pe care le formează în cadrul proceselor metabolice, substanţe cunoscute sub numele de acizi lichenici (termen impropriu deoarece, cu toate că majoritatea acestor substanţe au o reacţie acidă, ele nu au compoziţia acizilor).

Lichenii au fost definiţi ca pionieri ai vegetaţiei deoarece sunt primii care se instalează în situaţii improprii pentru alte grupe de plante. Prin intermediul acizilor lichenici, care au o accentuată acţiune corozivă, lichenii reuşesc să dezagrege rocile şi să contribuie astfel la formarea unui strat subţire de sol, pe care ulterior se pot instala alte organisme vegetale. Datorită sensibilităţii lor deosebite, lichenii constituie indicatori valoroşi atât ai gradului de poluare a atmosferei, cât şi ai unor condiţii ecologice staţionare.

Acest articol a fost realizat cu informaţiile furnizate de către: Pharmaceutical Biology, Wikipedia.