Au botezat asteroizii cu nume româneşti
Universul are dimensiuni gigantice si conţine nenumărate obiecte, cum ar fi asteroizi, sateliţi, comete, planete, stele, galaxii, etc. (NASA, ESA, and the Hubble SM4 ERO Team via Getty Images)
Patru asteroizi aflaţi în centura principală dintre planetele Marte şi Jupiter şi descoperiţi de o echipă formată din astronomi profesionişti şi amatori români, au primit oficial numele unor conaţionali ai acestora pasionaţi, la rândul lor, de astronomie. Arpadpal, Alexescu, Anestin şi Boico sunt, astfel, primii asteroizi descoperiţi de români şi care au primit numele unor conaţionali ai acestora.
Potrivit „România TV”, numele asteroizilor, propuse de descoperitori, au fost acceptate de Minor Planet Center - organism al Uniunii Astronomice Internaţionale şi singurul for acreditat pentru denumirea corpurilor cereşti.
Cei patru asteroizi au fost descoperiţi de echipa "European Near Earth Asteroid Research" (EURONEAR) - un proiect iniţiat în 2006 la iniţiativa astronomilor de origine română Ovidiu Vaduvescu, stabilit în insulele Canare, şi Mirel Bîrlan, stabilit la Paris.
EURONEAR studiază asteroizii cu orbite apropiate de orbita terestră, aşa-numiţii "Near Earth Asteroids" (NEAs) şi "Potentially Hazardous Asteroids" (PHAs), pentru potenţialul lor ridicat de risc în eventualitatea unui posibil impact cu Pământul în viitor.
În afara observaţiilor făcute asupra asteroizilor periculoşi, echipa EURONEAR a descoperit peste 1.500 de asteroizi aflaţi în centura principală şi a efectuat observaţii pe 10 telescoape din Chile, Franţa, Canare, Germania şi România, beneficind de prezenţa unui grup de colaboratori majoritar românesc, format din studenţi şi astronomi amatori care au avut acces la datele EURONEAR via internet.
Alături de România, din proiectul EURONEAR fac parte în prezent 15 instituţii din nouă ţări ale Uniunii Europene.
Asteroidul Arpadpal a primit numele unuia dintre cei mai proeminenţi astronomi români, prof. dr. Arpad Pal (1929-2006), autor a circa 150 de publicaţii ştiinţifice, câteva manuale de astronomie de nivel academic şi îndrumător de doctorat al multor studenţi astronomi din România şi Diaspora.
Asteroidul Alexescu a fost "botezat" după un foarte bun observator al cerului - Matei Alexescu, membru al Societăţii Astronomice Franceze, British Astronomical Association şi The Association of Lunar and Planetary Observers (USA).
Asteroidul Anestin a fost denumit astfel după Victor Anestin (1875-1918), unul dintre primii jurnalişti de ştiinţă români care a promovat îndeosebi astronomia. Anestin a scris numeroase articole în presa românească şi a pus bazele primei reviste astronomice româneşti (Orion), dar şi a primei societăţi astronomice din România, numită "Camille Flamarion".
Asteroidul Boico a primit numele inginerului Vladimir Boico (1909-2001), un astronom amator care, între anii 1991 şi 1998, a fost preşedintele Astroclubului Bucureşti. Boico a fost primul român care a urcat pe vârful Omul cu un telescop de construcţie proprie. Tot el a iniţiat şi a pus în practică, încă din 1951, primele studii de astroclimat pentru crearea unui observator astronomic naţional situat în zona montană. De asemenea, în 1966, a descoperit din avion un crater meteoritic situat în deşertul Betpac-Dala din Asia.
