Bilanţul DNA pe 2015 - un prim-ministru, cinci miniştri, 16 deputaţi şi cinci senatori, trimişi în judecată

Progresele DNA sunt din ce în ce mai vizibile. Şefa agenţiei anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a prezentat astăzi raportul de activitate a DNA pe anul 2015, iar statisticile sunt notabile.
Andrei Pricopie
25.02.2016

alte articole

Laura Cotruţa Kovesi, la primirea premiului GDS, 12 martie 2015 (Epoch Times România)
Andrei Pricopie
25.02.2016
Se încarcă player-ul...

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a prezentat raportul de activitate a agenţiei anticorupţie pe anul 2015, din care reiese că rezultatele obţinute sunt cele mai bune de la înfiinţarea instituţiei. De altfel, performanţele DNA au determinat-o pe Raluca Prună, ministrul Justiţiei, să propună reînvestirea şefei DNA pentru un nou mandat.

"Au fost trimişi în judecată peste 1.250 de inculpaţi pentru fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu. Au fost trimişi în judecată de cinci ori mai mulţi miniştri şi parlamentari decât acum doi ani: un prim-ministru, cinci miniştri, 16 deputaţi şi cinci senatori.

Este cel mai mare număr de demnitari investigaţi de DNA într-un an. Am instituit măsuri asigurătorii de aproape jumătate de miliard de euro. Sunt cele mai impresionante cifre de la înfiinţarea DNA. Evoluţiile pozitive ne dau imaginea unei instituţii care funcţionează proactiv, curajos, ferm şi eficient", a declarat Kovesi.

Este necesară o reformă în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei

"Aceste rezultate ne obligă să lansăm o discuţie despre necesara reformă a statului în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea corupţiei. Este bine că avem în fiecare an tot mai mulţi inculpaţi pentru corupţie? Este bine că în fiecare an avem tot mai mulţi condamnaţi pentru corupţie? Răspunsul trebuie să-l dea societatea. Dosarele aflate în lucru la DNA ne arată însă că nu am prins toţi corupţii.

Rezultatele noastre demonstrează că există vulnerabilităţi majore care pun în pericol buna funcţionare a societăţii. Corupţia are efecte dramatice şi se manifestă prin aceleaşi acţiuni repetitive. În lipsa unor măsuri clare de prevenire şi control, tipologia faptelor investigate şi mecanismele care au permis săvârşirea faptelor se repetă."

Corupţie generalizată în domeniul achiziţiilor publice

"Există sectoare în domeniul achiziţiilor publice în care corupţia este generalizată. De multe ori, atribuirea contractelor sau plăţile aferente contractelor sunt condiţionate de primirea unor sume de bani mascate prin înţelegeri frauduloase sau contracte fictive. Faptele de corupţie au efecte directe asupra noastră, a tuturor. În multe cazuri sumele care se dau mită funcţionarilor sunt obţinute prin evaziune fiscală, delapidare sau alte infracţiuni.

Astfel, banii care ar fi trebuit să ajungă la salarii sau pentru investiţii publice intră în buzunarele funcţionarilor corupţi. Corupţia se reflectă în calitatea şi preţul serviciilor de care beneficiază cetăţenii. Cetăţenii sunt afectaţi de calitatea drumurilor când recepţia lucrării se face plătind mită. Cetăţenii plătesc un preţ mai mare când se dă mită pentru punerea pe piaţă a medicamentelor", a afirmat Kovesi.

Potrivit şefei DNA, în dosarele trimise în judecată în 2015, totalul banilor daţi ca mită s-a ridicat la suma de 431 milioane euro, o sumă comparabilă cu bugetul prevăzut pentru cofinanţarea programului de autostrăzi pentru anii 2016, 2017 şi 2018. Aproape 500 de persoane cu funcţii de conducere au fost trimise în judecată, o creştere cu fapt ce 30% faţă de anul trecut.

"Vedem cum în fiecare an îndepărtăm tot mai mulţi funcţionari corupţi, finalizăm tot mai multe dosare, sunt tot mai multe condamnări. A dus acest efort la instituţii mai curate? Rezultatele anchetelor DNA trebuie să fie un semnal puternic.

Este necesară o abordare strategică de prevenire a corupţiei. Este necesară o comunicare în timp real între toate instituţiile care verifică achiziţiile publice. O cooperare mai strânsă cu sectorul privat poate duce la creşterea investitorilor corecţi în a semnala eventuale fapte de corupţie", a adăugat Kovesi.

O treime din şefii de CJ, trimişi în judecată

"Există instituţii publice în care corupţia creşte în fiecare an. S-a triplat numărul trimiterilor în judecată faţă de cei care administrează fonduri din bugetul public. Peste 100 de primari şi preşedinţi de consilii judeţene au fost trimişi în judecată. O treime din preşedinţii de consilii judeţene din România sunt trimişi în judecată. Este o coincidenţă? Este o legătură cu funcţia publică şi bugetul administrat? Cu siguranţă este rezultatul unei modalităţi netransparente de folosire a bugetului public", a punctat Kovesi.

Şefa DNA a remarcat că, atâta timp cât planificarea unei achiziţii publice nu va fi transparentă, se va folosi bugetul pentru achiziţii supraevaluate.

"În continuare se vor folosi banii cetăţenilor pentru achiziţii de aparatură medicală scumpă de la firme de apartament, în timp ce spitalele nu pot asigura minime condiţii pentru pacienţi. Cât timp se poate decide discreţionar ordinea efectuării plăţilor, vor fi în continuare funcţionari care vor primi mită pentru a favoriza anumite firme."

Recuperarea prejudiciilor

"Recuperarea produselor infracţiunilor a fost o componentă importantă în anul 2015. Compartimentul de investigaţii financiare al DNA a fost operaţionalizat, ceea ce a determinat creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor. Au fost luate măsuri asigurătorii de aproape jumătate de milliard de euro. De multe ori, în cauzele instrumentate de DNA sunt implicate persoane ce obţin profituri uriaşe şi beneficiază uneori de complicitatea unor autorităţi.

Bunurile sunt deseori simulate prin acte juridice fictive. Se folosesc companii off-shore. Se deschid conturi bancare în alte jurisdicţii. Se achiziţionează bunuri în alte ţări. DNA a trimis peste 110 cereri de comisii rogatorii internaţionale către autorităţile judiciare străine pentru administrare de probe sau identificarea de bunuri. Este cel mai mare număr de comisii rogatorii de la înfiinţarea DNA.

Probele obţinute în acest mod arată că niciun infractor nu trebuie să se simtă în siguranţă indiferent unde şi-a asuns banii. În dosarele DNA în care s-au pronunţat hotărâri definitive în anul 2015, statul român are de recuperat aproape 200 de milioane de euro. Această sumă ar trebui să intre efectiv în bugetul statului dacă ea va fi executată de organele fiscale. Aşa cum am mai susţinut este important ca hotărârile judecătoreşti definitive să fie executate efectiv. Doar aşa scopul pedepsei poate fi atins. Să nu uităm că aceste sume aparţin de drept bugetului de stat şi trebuie să fie utilizate în folosul societăţii."

Finalitatea dosarelor. Unii condamnaţi nu execută integral pedeapsa

"Finalitatea dosarelor constituie un element relevant în analiza noastră. Activitatea judiciară a DNA s-a realizat de 33 de procurori care au avut peste 14.700 participări în şedinţele de judecată. Activitatea procurorilor din DNA se desfăşoară sub controlul judecătorilor. Instanţele de judecată au condamnat definitiv 970 de inculpaţi trimişi în judecată de DNA. Soluţiile pronunţate de instanţe au confirmat caracterul obiectiv şi profesionist al dosarelor DNA.

Pentru prima dată în ultimii ani, procentul de achitări a scăzut la 7,63%. Durata de judecare a dosarelor scăzut, deşi sunt tot mai multe cauze trimise la instanţe. În 2015 cauzele judecate definitiv în mai puţin de un an au crescut cu peste 60%. Am fost preocupaţi de hotărârile instanţelor judecătoreşti pentru evitarea soluţiilor diferite pe aceleaşi probleme de drept. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reperul de jurisprudenţă în funcţie de care ne orientăm practica.

Trebuie să ne asigurăm că soluţiile definitive sunt respectate şi executate ca o garanţie a statului de drept. Justiţia depune un efort uriaş pentru investigarea şi soluţionarea cauzelor de corupţie, folosind resursele financiare ale societăţii. Apoi, vedem de multe ori cum mecanismele şi procedurile judiciare sunt interpretate şi aplicate diferit. Unii condamnaţi nu execută integral pedeapsa aplicată de judecători. Unii sunt eliberaţi condiţionat fără a recupera prejudiciul sau folosind tertipuri administrative.

Astfel de situaţii duc treptat la pierderea autorităţii statului şi la o lipsă gravă de încredere în instituţii. Deşi dispoziţiile Codului Penal care au intrat în vigoare de 2 ani prevăd că liberarea condiţionată poate fi acordată numai dacă s-a recuperat prejudiciul, practica judiciară este neunitară. Am solicitat promovarea unui recurs în interesul legii pentru ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să decidă.

Justiţia este un serviciu public, iar de multe ori funcţionăm sub presiunea unei cereri sociale foarte mari. Nivelul de aşteptare privind activitatea DNA a devenit foarte ridicat. Uneori, oamenii ar vrea ca DNA să rezolve şi probleme pe care nu le avem în atribuţii. Aceasta nu înseamnă că aşteptările cetăţenilor nu sunt legitime sau că nu trebuie satisfăcute.

Dar lupta împotriva corupţiei nu trebuie să însemne doar arestări, inculpări şi condamnări în dosarele DNA. Acţiunile noastre pot avea efect durabil doar dacă sunt dublate de acţiunile preventive desfăşurate de celelalte instituţii şi autorităţi ale statului, de mediul educaţional şi cel de afaceri."

Principala provocare a DNA

"Principala provocare pentru DNA în această perioadă este determinată de creşterea continuă a volumului de activitate. Numărul dosarelor a ajuns la peste 11.000. Dublu faţă de acum 5 ani. Activitatea de urmărire penală a fost desfăşurată de 97 procurori. Fiecare procuror a avut de soluţionat în medie peste 110 dosare. Un număr atât de mare de dosare complexe influenţează durata de soluţionare a cauzelor.

Iată cum arată un singur dosar al DNA.

Cum arată un dosar DNA (Direcţia Naţională Anticorupţie)
Cum arată un dosar DNA (Direcţia Naţională Anticorupţie)

Acest dosar este la un procuror care mai are şi alte zeci de dosare în lucru. În acest moment avem de soluţionat peste 7.100 de cauze. Dublu faţă de cât putem soluţiona noi într-un an. O primă rezolvare ar fi creşterea numărului de procurori şi poliţişti. Dar această soluţie nu va fi eficientă dacă evoluţia volumului de activitate va avea acelaşi ritm. Trebuie acceptat că nu putem aştepta mai mult de la procurori dacă lucrurile nu se schimbă. O astfel de schimbare trebuie realizată prin strategii serioase şi reale de prevenire a corupţiei.

Prevederile neconstituţionale au creat în unele situaţii un vid legislativ, de natură să genereze incertitudine juridică şi practică neunitară. Este necesară o intervenţie legislativă, dar aceasta nu trebuie să afecteze competenţele sau instrumentele investigative. Ne dorim să fim consultaţi în mod real cu privire la modificările legislative care ne privesc activitatea.

A fost vitală pentru noi intervenţia cetăţenilor şi a societăţii civile atunci când s-a încercat limitarea intempestivă a competenţelor investigative. Pentru a avea rezultate nu trebuie să peticim justiţia, ci trebuie să-i oferim instrumentele de care are nevoie."

Încrederea în DNA e pe val

"Rezultatele obţinute se reflectă şi în schimbarea modului în care publicul se raportează la DNA. Numărul tot mai mare de persoane care sesizează fapte grave este o dovadă în acest sens. Peste 86% din dosarele înregistrate anul trecut sunt bazate pe sesizări ale persoanelor fizice ori juridice şi instituţii publice.

Ne motivează faptul că încrederea publică în DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la înfiinţarea instituţiei. DNA se bucură de o încredere de peste 61%, cel mai mare nivel de încredere pentru o instituţie din sistemul judiciar.

Este de remarcat faptul că, la fel ca şi în anii anteriori, activitatea DNA a fost apreciată de Comisia Europeană. Rapoartele elaborate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare au apreciat ca impresionante rezultatele DNA, arătând totodată că au fost respectat drepturile fundamentale în procesul penal.

O altă caracteristică a anului 2015 a fost eficienţa cooperării cu principalele instituţii partenere, cărora le mulţumesc. Singura posibilitate de a oferi un răspuns eficient fenomenului infracţional este dialogul între toţi cei implicaţi şi identificarea de soluţii comune.

Continuarea şi accentuarea cooperării internaţionale reprezintă o prioritate a DNA şi mulţumesc ambasadelor pentru sprijinul în realizarea programelor internaţionale, a cererilor de asistenţă judiciară şi suportul lor constant al activităţii noastre."

Priorităţile DNA de anul acesta

"În 2016, dincolo de continuarea instrumentării dosarelor de corupţie la nivel înalt, priorităţile DNA vor viza şi investigaţiile privind: - corupţia în administraţia publică locală, corupţia în sistemul judiciar, corupţia în instituţiile de control şi executare a pedepselor, corupţia în achiziţii publice, în special în domeniul sănătăţii şi infrastructură, frauda cu fonduri europene, recuperarea prejudiciilor şi confiscarea extinsă.

Activitatea DNA trebuie să continue să fie definită prin profesionalism, consecvenţă, operativitate, eficienţă, responsabilitate şi transparenţă.

Toate aceste rezultate pozitive nu ar fi fost posibile fără contribuţia profesională a procurorilor, poliţiştilor, specialiştilor, grefierilor şi a întregului personal care lucrează în DNA."

Cel mai important aliat al DNA - cetăţenii României

"Dragi colegi, vă mulţumesc pentru efortul consecvent, continuu şi profesionist din acest an. Vă mulţumesc pentru solidaritatea, curajul şi determinarea cu care aţi lucrat. Prin munca pe care o faceţi, sunteţi cel mai important capital al instituţiei noastre.

A fost un an în care, datorită anchetelor noastre am fost atacaţi în mod constant. S-a încercat şi se încearcă modificarea procedurilor şi a posibilităţilor de investigare. Munca noastră i-a neliniştit pe mulţi din cei ce se credeau de neatins. Munca noastră i-a deranjat pe cei care credeau că funcţia este o garanţie a intangibilităţii. Dar noi am continuat cu corectitudine şi profesionist. Şi acesta a fost cel mai bun răspuns.

În această luptă am avut alături de noi cel mai important aliat: cetăţenii României. Fără ei munca noastră nu ar fi fost posibilă. Sunt mii şi mii de oameni alături de noi şi de munca noastră. Sunt acei oameni cinstiţi care vor o societate clădită pe corectitudine şi respect. Sunt acei oameni oneşti care în urmă cu doar câteva luni au strigat în stradă – corupţia ucide. Această conştientizare a societăţii este cea care ne ajută cel mai mult în lupta împotriva corupţiei.

Iar noi trebuie să continuăm să investigăm faptele de corupţie. Să ne dedicăm activitatea pentru curăţarea ţării. Să rămânem implicaţi serios şi să anchetăm corupţii indiferent de funcţie sau de averea pe care o au. Să fim curajoşi şi determinaţi.
Să îndeplinim această aşteptare a societăţii de a avea o Românie fără corupţie."

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor