Ce restanţe are legea votului prin corespondenţă

Redactarea legii a durat mai mult decât trebuia, iar AEP a pus-o pe masa Comisiei parlamentare în mai puţin de 24 de ore. Expert Forum arată ce carenţe are proiectul şi cum ar trebui îndreptate lucrurile.
Vot parlamentare
Vot parlamentare (Epoch Times România)

Comisia pentru Cod electoral a dat, săptămâna trecută, un raport favorabil proiectului de lege privind votul prin corespondenţă în forma redactată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), proiectul fiind trimis la Senat pentru a intra în procedură parlamentară.

Potrivit Expert Forum, cele mai importante puncte care trebuie modificate sunt:

  • Legea pentru votul prin corespondenţă trebuie să includă atât românii din străinătate, cât şi pe cei din ţară.
  • Termenele de înscriere în Registrul Electoral trebuie să fie prelungite, astfel încât să permită alegătorilor să depună cererea în timp util. Astfel, înregistrarea ar trebuie să se încheie până cel mai devreme la data de începere a perioadei electorale.
  • Actul normativ trebuie să fie clar, să nu dea loc interpretărilor şi să asigure secretul şi caracterul direct al votului, fără a fi excesiv de birocratic. Trebuie clarificate aspecte care ţin de procedura de tipărire a buletinului de vot de către alegător, funcţionarea (spre exemplu, stabilirea locului unde vor funcţiona) şi atribuţiile birourilor electorale, aspecte legate de contestarea voturilor şi procedurile de primire şi deschidere a plicurilor.
  • Este imperios necesar să existe cât mai multe mecanisme de siguranţă, astfel încât să existe alternative în cazul în care votul la distanţă dă greş. În cazul în care buletinul de vot nu ajunge la secţia de votare din vina Poştei Române, atunci trebuie să existe o procedură clară şi mai ales urgentă, cu cât mai puţini paşi birocratici, pentru radierea din lista pentru vot prin corespondenţă.
  • Alegătorul trebuie să aibă posibilitatea de a verifica on-line, în timp util, unde se află plicul său. Dreptul alegătorului, dar şi obligaţia autorităţilor electorale şi Poştei Române de a furniza acest serviciu trebuie incluse în lege.
  • Legislaţia şi implementarea ei trebuie să sprijine alegătorii şi nu să pună piedici în exprimarea opţiunilor electorale. Astfel, lista de documente stabilită de Ministerul Afacerilor Externe trebuie să fie cât mai inclusivă, astfel încât alegătorii să nu fie obligaţi să suporte costuri ridicate sau să se deplaseze la distanţe mari pentru obţinerea documentelor care demonstrează reşedinţa sau domiciliul.
  • Legea trebuie să includă sancţiuni pentru birourile electorale, AEP, MAE şi Poşta Română pentru neîndeplinirea atribuţiilor.
  • Votul prin corespondenţă trebui văzut ca o alternativă la votul clasic, în secţia de votare şi astfel, legea nu trebuie să limiteze posibilităţile alegătorilor de a vota. Ne referim la creşterea numărului de alegători care trebuie să se înregistreze în Registrul Electoral pentru a se înfiinţa secţii de votare la nivel local de la 100 la 500, precum şi propunerea de a institui obligativitatea înregistrării în Registrul Electoral pentru a putea vota în străinătate din 2020. Credem că aceste modificări nu trebuie discutate în 2015, ci, dacă este cazul, după 2016.
  • Ar trebui să existe o formă de pilotare a votului prin corespondenţă, pentru a identifica şi soluţiona principalele probleme care pot apărea în implementarea acestuia la parlamentare.

Raportul integral Expert Forum poate fi consultat aici

Recomandăm şi: Septimius Pârvu (EFOR): ”Mai bine să nu avem vot prin corespondenţă în 2016, decât să avem o lege proastă” (interviu)