Ce s-a întâmplat cu adevărat în Benghazi? Hillary Clinton şi deciziile sale în timpul atacului din 2012

Hillary Clinton. (Captură Foto)
Andrei Popescu
23.10.2015

Candidatul prezidenţial democrat şi fostul secretar de stat Hillary Clinton a depus mărturie joi în faţa unui Comitet de anchetă pentru Benghazi pentru a răspunde unor întrebări legate de acţiunile sale din 2012 când complexul diplomatic american din oraşul libian Benghazi a fost atacat de terorişti şi 4 americani au fost ucişi, inclusiv ambasadorul Chris Stevens.

Republicanii din Congresul SUA au investigat atacul şi par să fie hotărâţi să descopere dacă Hillary Clinton a acţionat necorespunzător şi dacă a făcut suficient pentru a preveni pierderea de vieţi omeneşti, conform International Business Times.

Ce s-a întâmplat?

În 11 septembrie 2012, militanţii islamişti au atacat complexul diplomatic american din Benghazi, trecând prin porţile de la intrare şi incendiind clădirea. În timp ce forţele de securitate americane au fost trimise să evacueze complexul şi să se deplaseze într-o locaţie CIA din apropiere, Stevens şi Sean Smith, un ofiţer responsabil de administrarea informaţiilor din cadrul U.S. Foreign Service, au dispărut, decedând din cauza inhalării de fum.

După ce forţele de securitate au ajuns la anexa CIA, un al doilea atac a provocat moartea a doi contractori CIA, care au schimbat câteva focuri cu militanţii.

Care este controversa?

Stevens a fost primul ambasador american ucis în timpul serviciului începând cu 1979, declanşând temeri în rândul republicanilor. Acuzaţiile formulate de membrii partidului sunt variate, inclusiv învinuirea Casei Albe pentru că a ordonat forţelor de securitate să se retragă când atacurile erau în desfăşurare. De asemenea, ei susţin că preşedintele american a interpretat în mod greşit atacurile şi a evitat să le numească atacuri “teroriste” – acest aspect devenind esenţial în timpul campaniei prezidenţiale din 2012, când Obama a susţinut în timpul dezbaterii că le-a numit, într-adevăr, atacuri teroriste. Republicanii au acuzat de asemenea Departamentul de Stat, condus la acea vreme de Hillary Clinton, că a eşuat să furnizeze înaintea atacurilor măsuri de securitate şi echipamente corespunzătoare.

Există anumite semne de întrebare cu privire la modul în care administraţia Obama a prezentat situaţia şi evenimentul publicului american. Imediat după atacuri, versiunea oficială a Casei Albe a afirmat că acestea ar fi fost rezultatul unor “demonstraţii spontane”, însemnând că manifestanţii, iniţial paşnici, au devenit violenţi. Dar nu există nicio dovadă că a avut loc vreun protest. Iar a doua zi la Casa Albă, preşedintele a caracterizat ambuscada ca un atac terorist.

În ceea ce priveşte acuzaţiile că Departamentul de Stat a eşuat să furnizeze măsuri de securitate şi echipamente corespunzătoare înaintea atacurilor, patru americani au murit în acea zi – prin urmare este evident faptul că au existat unele lipsuri. Motivele pentru securitatea necorespunzătoare sunt totuşi discutabile. Pentru lipsa securităţii a fost învinuită în mare parte ineficienţa birocratică, susţinându-se ca Hillary Clinton nici nu a aprobat şi nici nu a respins cererile pentru măsuri de securitate suplimentare. Vina pentru lipsa securităţii a fost dată pe situaţia confuză în care se afla complexul diplomatic din Benghazi: din moment ce nu era o ambasadă sau un consulat oficial, nu a primit fonduri bugetare normale, ca pentru un post diplomatic obişnuit.

Imaginea publică a lui Clinton a fost puternic afectată de această investigaţie, ceea ce ar putea să afecteze şansele ca partidul ei să o nominalizeze pentru preşedinţie. La un moment dat, se credea că Hillary era aproape inevitabil principalul candidat pentru alegerile din 2016. Poziţia sa în sondaje a scăzut în mare parte datorită scandalului folosirii unui server privat de emailuri.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor