Ce se întâmplă cu interceptările din dosarele pe rol? Unii inculpaţi au invocat deja excepţii după decizia CCR
La scurt timp după ce Curtea Constituţională şi-a motivat decizia prin care a spart "Binomul", au apărut temeri că dosarele care se bazează pe interceptări ale serviciilor sunt în pericol de a fi închise. Pe de altă parte, şefa DNA consideră că probele administrate legal nu ar trebui respinse.
Laura Cotruţa Kovesi, la primirea premiului GDS, 12 martie 2015 (Epoch Times România)
Decizia Curţii Constituţionale privind interceptările nu ar trebui să afecteze probele care au fost administrate legal anterior apariţiei acesteia, însă, acest lucru rămâne la latitudinea judecătorilor, a declarat miercuri seară, în cadrul unui interviu acordat Digi24, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.
"În privinţa dosarelor aflate pe rol – CCR face o menţiune că la dosarele aflate în curs de soluţionare, deciziile CCR se aplică doar pentru viitor. Mai există şi principiul legii penale mai favorabile, reglementat în Codul penal. Or, administrarea probelor se face conform Codului de Procedură Penală, deci nu putem invoca o lege penală mai favorabilă în cadrul normelor de procedură penală.
Categoric, la momentul administrării acestor probe procurorii DNA au respectat legea pentru că, la momentul la care s-au administrat aceste procedee probatorii şi mijloace de probă, Codul de procedură penală prevedea în mod clar că procurorul, poliţistul sau alte organe specializate ale statului pot pune în executare mandatul de supraveghere tehnică, ceea ce procurorii din DNA au respectat.
Faptul că o anumită probă a fost administrată în conformitate cu legea şi ulterior a apărut o decizie a CRR nu ar trebui să aibă un efect asupra probelor legal administrate aşa cum au fost probele administrate în cazurile DNA", a declarat Kovesi.
În opinia şefei DNA, menţiunea în cauză făcută de Curtea Constituţională poate genera însă interpretări, judecătorii fiind cei care vor da soluţiile în dosare.
"Există o menţiune la paragraful 52, această menţiune că decizia poate avea efecte asupra cauzelor aflate pe rolul instanţelor de judecată care poate genera interpretări. Eu sunt magistrat, sunt procuror, nu pot să comentez cauzele în curs, nu pot să comentez probele care sunt administrate în diverse cauze şi, mai mult decât atât, nu mă pot substitui judecătorului, pentru că, până la urmă, soluţiile în aceste dosare vor fi date de către judecător. (...)
Ce pot să spun sigur este că anumite persoane care sunt implicate în dosarele DNA au invocat această excepţie, sunt aceste excepţii invocate în cauze care sunt în fond, în cauze care se judecă în apel, în cauze care sunt în cameră preliminară (...). Sunt excepţii care au fost invocate din 16 februarie (ziua în care a fost dată de decizia CCR care a spart "Binomul" - n.r.). Până la urmă, judecătorii sunt cei care dau hotărârile judecătoreşti, ei vor verifica modul în care s-a respectat legea în administrarea probelor şi vor lua o decizie", a mai precizat Kovesi.
Pe de alat parte, şefa DNA a punctat că dosarele instrumentate de agenţia anticorupţie nu se bazează "niciodată" numai pe interceptări.
"În dosarele DNA nu ne bazăm numai pe interceptări, sunt foarte multe dosare în care nu s-au administrat aceste mijloace de probă.
Foarte multe sunt cazuri mari în care nu s-au administrat astfel de probe, - cum e cazul ANRP. Multe probe sunt bazate pe declaraţii de martori, expertize. Sunt foarte multe dosare în care nu avem interceptări şi sunt dosare în care folosim interceptări făcute de serviciul tehnic. Sunt şi dosare la care am apelat la alte instituţii, dar nu avem dosare în care să ne bazăm doar pe interceptări"
Cât despre faptul că DNA a solicitat Guvernului suplimentarea bugetului cu peste 10 milioane de euro, pentru a putea efectua pe cont propriu interceptări şi înregistrări, şefa DNA susţine că această sumă nu reprezintă un efort bugetar "extraordinar".
"Poate să fie acesta un moment mai greu decât celelalte, pentru că depindem de rezolvarea unor chestiuni administrative, dar sunt convinsă că Guvernul va găsi resurse să primim aceste posturi şi aceşti bani. Anul trecut, DNA a indisponibilizat bunuri în valoare de 500 de milioane de euro, în dosarele DNA sunt hotărâri judecătoreşti de 210 milioane de euro, bani care trebuie să intre în bugetul de stat. Am cerut 10 milioane de euro, o sumă extrem de mică. (...) Nu este un efort bugetar extraordinar", a adăugat procurorul şef al DNA.
