Ceară de albine a fost găsită într-un dinte de acum 6500 de ani

Probe care atestă că dentiştii din epoca de piatră lucrau acum şapte mii de ani, au fost descoperite în Europa de Est
Probe care atestă că dentiştii din epoca de piatră lucrau acum şapte mii de ani, au fost descoperite în Europa de Est (.)

În Europa de Est s-a descoperit dovada că existau dentişti şi în epoca de piatră, cu aproape şapte milenii în urmă.

O echipă formată în cea mai mare parte din cercetători italieni, a studiat un maxilar uman găsit în Slovenia, în apropiere de graniţa cu Italia, care avea un canin crăpat şi umplut cu ceară de albine.

"Această constatare este, probabil, cea mai veche dovadă de stomatologie pre-istorică din Europa şi cel mai vechi exemplu direct cunoscut al unei plombe terapeutic-paliative de până acum", a declarat liderul cercetării Federico Bernardini, de la Centrul Internaţional Abdus Salam de Fizică Teoretică (ICTP), într-un comunicat de presă.

Alte dovezi de stomatologie neolitică sunt extrem de insuficiente - de exemplu, mai multe coroane molare găsite în Pakistan şi un dinte artificial găsit în cimitirul egiptean Gebel Ramlah.

Cercetătorii cred că ceara de albine a fost aplicată la scurt timp înainte sau după moartea omului, pentru că marginile dintelui crăpat nu sunt uzate. Dacă el încă era în viaţă, plomba a fost probabil utilizată pentru a reduce sensibilitatea dinţilor în timpul mestecatului.

Cu toate acestea, uzura severă a dintelui se poate să nu fi fost cauzată de mâncat, ci de alte activităţi cum ar fi ţesutul, unde dinţii erau folosiţi pentru a ţine şi tăia firul.

În lucrarea lor, cercetătorii speculează că mierea ar fi putut fi folosită pentru a creşte proprietăţile de legare pe care le are ceara. Ei evidenţiază că propolisul, un produs similar cu răşinoasele dar produs de albine, a avut diverse utilizări medicale în preistorie.

"Descoperirea unor granule de propolis, conservate printre bunurile îngropate în câteva morminte din paleoliticul târziu superior şi din mezolitic, în nord-estul Italiei, dovedeşte că vânătorii şi culegătorii foloseau deja produse apicole aromatice cu aspect răşinos, potrivite şi pentru scopuri terapeutic-paliative", au concluzionat ei.

"Produsele apicole au fost în mare măsură utilizate de comunităţile preistorice în scopuri tehnologice, artistice şi medicale, dar acum raportăm pentru prima dată că este posibil să fi fost folosite ca plombe dentare terapeutic-paliative."

Rezultatele au fost publicate în plos ONE.