Comisia Europeană este acuzată că ar fi cosmetizat cifrele pentru a debloca fonduri destinate Egiptului

Ursula von der Leyen (AFP/Getty)
Redacţia
18.11.2026
Ursula von der Leyen (AFP/Getty)
Redacţia
18.11.2026

Comisia Europeană a fost acuzată că a cosmetizat cifrele pentru a putea debloca fonduri către Egipt în cadrul unui acord istoric cu guvernul autoritar al lui Abdel Fatah al-Sisi.

Acuzaţia se referă la un acord în valoare de 7,4 miliarde de euro promis de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, lui al-Sisi în cadrul unei vizite de mare amploare la Cairo în 2024.

"Parteneriatul strategic şi cuprinzător" pe trei ani avea ca scop susţinerea economiei fragile a Egiptului, descurajarea migranţilor de a veni în Europa şi stabilizarea unei regiuni zguduite de atacurile din 7 octombrie şi de războiul Israelului împotriva Gazei, potrivit The Guardian.

Dezvăluirea ridică întrebări mai ample cu privire la relaţia dintre UE şi Egipt, în contextul în care autorităţile egiptene sunt supuse unei atenţii sporite din cauza restrângerii libertăţii presei, ca urmare a încarcerării şi a presupuselor torturi la care au fost supuşi şase jurnalişti (care alcătuiau întreaga redacţie a platformei de verificare a faptelor şi de jurnalism de investigaţie Matsadaash), precum şi a închiderii, luna trecută, a uneia dintre ultimele agenţii de ştiri independente din ţară şi a condamnării redactorului-şef de renume al acesteia, Lina Attalah.

Attalah a formulat apel împotriva acestei condamnări şi va compărea în faţa instanţei săptămâna aceasta, încercând să obţină anularea altor acuzaţii, inclusiv cea de "publicare de ştiri false", pentru care a fost condamnată în contumacie, fără ştirea ei, la un an de închisoare.

În centrul atenţiei se află împrumuturile "preferenţiale" de 5 miliarde de euro acordate de UE Egiptului – împrumuturi cu condiţii uşoare de rambursare, cunoscute sub denumirea de asistenţă macrofinanciară, care ar trebui să fie disponibile doar ţărilor care respectă drepturile omului şi democraţia. Deşi condiţiile UE privind democraţia şi drepturile sunt vagi, împrumuturile impun Egiptului cerinţe mult mai specifice pentru a realiza reforme economice.

Surse de date separate – provenite din documente ale UE scurse în presă şi şterse de pe un site web al guvernului egiptean – ridică semne de întrebare cu privire la afirmaţiile Comisiei Europene conform cărora Egiptul şi-a îndeplinit obiectivele legate de programele de asistenţă socială, ceea ce a permis UE să elibereze 2,5 miliarde de euro sub formă de asistenţă.

În documente confidenţiale, Comisia a informat legislatorii UE că Egiptul a "îndeplinit în mare măsură", iar ulterior "a îndeplinit" două obiective distincte de creştere a numărului de persoane sărace incluse în programele de asistenţă socială între 2024 şi 2026. Însă datele indică o reducere netă de 85.734 de gospodării, întrucât guvernul egiptean a eliminat persoane din programele sale de asistenţă socială, în loc să extindă acoperirea acestora.

Dacă Egiptul ar fi extins programele în conformitate cu condiţiile aparente ale UE – şi nu ar fi eliminat nicio gospodărie – aproximativ 245.000 de gospodării, echivalentul a aproximativ 909.000 de persoane, ar fi beneficiat de aceste ajutoare.

Conform documentelor scurse, Comisia dorea ca Egiptul să "extindă şi mai mult programele de transferuri în numerar", dar, în ciuda unei reduceri nete a numărului de beneficiari, a dat totuşi undă verde pentru două împrumuturi "preferenţiale" separate, în valoare totală de 2,5 miliarde de euro.

Ca răspuns la concluziile The Guardian, una dintre principalele purtătoare de cuvânt ale Parlamentului European în ceea ce priveşte relaţiile UE-Egipt, eurodeputata olandeză Tineke Strik, a declarat că va adresa o întrebare Comisiei Europene solicitând clarificări.

"Constatarea acestei anchete, potrivit căreia Comisia pare să cosmetizeze performanţa Egiptului, este îngrijorătoare", a afirmat Strik. "Încă de la început, Comisia a folosit asistenţa macrofinanciară în primul rând ca instrument pentru a atrage Egiptul în cooperarea în domeniul migraţiei, considerând în acelaşi timp condiţiile formale şi obligaţiile sale de raportare faţă de Parlament ca pe o formalitate incomodă".”

Conform planului, Egiptul a primit până în prezent 3,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi cu condiţii preferenţiale, în trei tranşe, urmând ca o plată finală de 1,5 miliarde de euro să fie efectuată înainte de sfârşitul anului 2027.

Acuzaţia de cosmetizare a cifrelor se referă la două programe de asistenţă socială: programele de transferuri în numerar Takaful şi Karama, destinate gospodăriilor sărace şi vulnerabile.

Programul Takaful (Solidaritate) oferă plăţi în numerar familiilor sărace, cu condiţia ca beneficiarii să efectueze vizite medicale regulate şi să aibă o frecvenţă bună la şcoală. Programul Karama (Demnitate) oferă plăţi în numerar necondiţionate persoanelor cu dizabilităţi, vârstnicilor, orfanilor şi văduvelor.

Una dintre condiţiile impuse de UE pentru ca Egiptul să obţină primul împrumut de 1 miliard de euro a fost creşterea numărului de gospodării beneficiare ale programelor Takaful şi Karama cu 100.000, până la 4,7 milioane.

Într-un raport scurs care a ajuns în atenţia europarlamentarilor din Consiliul de Miniştri al UE şi din Parlamentul European, Comisia a descris această cerinţă ca fiind "îndeplinită în mare măsură".

Datele din acel raport relevă însă o scădere netă de 62.281 de gospodării în această perioadă, din cauza a ceea ce oficialii UE descriu drept "un proces de recertificare multianual". Unii beneficiari au fost adăugaţi pe listă, dar un număr mai mare a fost eliminat din cauza că au fost consideraţi neeligibili.

Pentru a obţine o tranşă ulterioară de 1,5 miliarde de euro, Egiptului i s-a cerut să "extindă în continuare" programele, adăugând 60.000 de gospodării pe lista beneficiarilor programelor Takaful şi Karama. Potrivit unui al doilea raport scurs către legislatorii UE, Comisia a concluzionat că obiectivul a fost "îndeplinit", deoarece 442.118 de familii au fost adăugate pe listă.

Cu această ocazie, Comisia nu a raportat numărul celor eliminaţi. Cu toate acestea, cifrele furnizate de Ministerul Solidarităţii Sociale din Egipt indică o reducere netă de 23.453 de beneficiari ai programelor în cele 11 luni până în iunie 2026, perioada premergătoare eliberării respectivei plăţi. UE a anunţat eliberarea plăţii de 1,5 miliarde de euro în iulie 2026.

Datele au fost şterse între timp de pe site-ul ministerului egiptean, dar The Guardian a văzut capturi de ecran şi pagini web arhivate.

În perioada 2024–2026, când UE a cerut Egiptului să adauge 160.000 de gospodării pe listele programelor Karama şi Takaful, s-a înregistrat o scădere netă de 85.734 de gospodării.

Timothy Kaldas, directorul adjunct al Institutului Tahrir pentru Politică Orientului Mijlociu, a declarat că, în general, Comisia "nu a reuşit să utilizeze în mod eficient fondurile contribuabililor europeni pentru a sprijini o stabilizare reală" de cealaltă parte a Mediteranei. "Interesul strategic al Europei este ca Egiptul să fie mai stabil din punct de vedere economic, cu o populaţie care să se afle într-o situaţie mai puţin precară", a spus el.

Sandra Gomez Lopez, o europarlamentară socialistă spaniolă care a vizitat recent Cairo pentru a evalua situaţia drepturilor omului în Egipt, a afirmat că datele prezentate de The Guardian ridică întrebări importante. "Comisia trebuie să explice în mod transparent de ce consideră că aceste angajamente au fost îndeplinite şi să demonstreze că finanţarea europeană contribuie cu adevărat la îmbunătăţirea protecţiei sociale a populaţiei egiptene", a spus ea.

Europarlamentara spaniolă a subliniat că UE nu ar trebui să-şi retragă sprijinul, "dar nici nu putem permite ca importanţa strategică a ţării să ne determine să ne coborâm standardele în ceea ce priveşte drepturile omului".

Pentru critici, întrebările privind disponibilitatea UE de a trage Egiptul la răspundere în legătură cu obiective socio-economice foarte precise nu sunt de bun augur pentru obiectivele mai ample, dar mai puţin definite, privind democraţia şi drepturile omului.

Claudio Francavilla, director asociat pentru UE la Human Rights Watch, a declarat: "Fără repere concrete, UE a transformat o condiţionalitate privind drepturile omului într-un cec în alb pentru autoritarismul Egiptului".

Într-o declaraţie pentru The Guardian, Comisia Europeană a precizat că obiectivul politic privind programele Takaful şi Karama se referă la noile familii beneficiare "şi nu la creşterea netă a numărului acestora". Purtătorul de cuvânt a afirmat că nu există "nicio contradicţie" între această declaraţie şi cea dintr-un document confidenţial care preciza că Egiptul era obligat să "extindă în continuare programele de transferuri de numerar".

Întrebată despre eliberarea celor 1,5 miliarde de euro rămase din împrumuturile promise, Comisia a precizat că aceasta "se va efectua odată ce toate condiţiile vor fi îndeplinite", referindu-se la 24 de condiţii de politică economică, menţinerea pe calea cea bună a unui program al FMI şi "luarea de măsuri concrete şi credibile în direcţia respectării mecanismelor democratice efective, inclusiv a unui sistem parlamentar multipartid şi a statului de drept, precum şi garantarea respectării drepturilor omului".

Aceasta a adăugat: "Respectarea condiţionalităţii este examinată amănunţit" de către funcţionarii şi diplomaţii UE pe baza "informaţiilor furnizate de autorităţile egiptene şi de alte surse relevante".

Misiunea Egiptului pe lângă UE la Bruxelles nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii:
prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
folosind Paypal, apăsând butonul de mai jos