Cum vor fi compensaţi proprietarii de păduri din arii protejate

Ministerul Finanţelor ar trebui să aloce 60 de milioane de lei pe an cu titlul de compensaţii pentru proprietarii de păduri din arii protejate. Într-o întâlnire cu reprezentanţii societăţii civile, Ministerul Mediului le-a cerut acestora să facă lobby pentru ca Ministerul Mediului să obţină aceşti bani de la Ministerul de Finanţe.
Păduri tăiate
Păduri tăiate

Secretarul de Stat în Ministerul Mediului, Erika Stanciu, a explicat că subvenţiile vor fi de 50-100 de euro la hectar şi au fost date până în 2009, ulterior UE nemaipermiţând acordarea de ajutoare de stat, decât cu decizia favorabilă a Comisiei Europene.

Îngrijorările societăţii civile

Mircea Radea, vicepreşedinte al Asociaţiei România Vie, a cerut ca Ministerul Mediului să nu acorde compensaţii celor care au ajuns proprietari de păduri în mod ilegal, prin retrocedări dubioase. În opinia sa, este incorect ca aceştia, intraţi ilegal în posesia unor suprafeţe mari de păduri, să mai primească şi subvenţii, sub forma acestor compensaţii.

O altă problema ridicată a fost aceea că banii nu ajung la proprietarii de păduri în cazul obştilor, ci la administratorii de păduri. Reprezentanţii Ministerului au arătat că instanţele de judecată decid în privinţa retrocedărilor abuzive de pădure, nefiind treaba Ministerului. Până la clarificarea litigiului, pe orice proprietate aflată în litigiu se sistează orice plăţi, ea intrând sub paza ocolului silvic de care aparţine. În cazul obştilor de moşneni, proprietatea este indiviză şi în devălmăşie, iar statul discută cu administratorii acestora.

Întrebaţi de Maria Olteanu, de la Asociaţia T.E.S.L.A, de ce nu există o plafonare a sumei totale acordate ca şi compensaţie (pe ideea că acest mecanism nu ar trebui să conducă la îmbogăţirea suplimentară a unor persoane care s-au trezit proprietari de păduri peste noapte), reprezentanţii Ministerului Mediului au susţinut că o plafonare ar reprezenta o limitare a manifestării dreptului de proprietate, care în condiţiile Codului Civil art. 555 alin. (1) nu poate fi impusă decât prin lege. Tot în acest context, activista de mediu a subliniat faptul că ”aşa cum este făcută această lege (inclusiv faptul că banii ajung la administratorii de păduri, nu direct la proprietari), ea este în mod evident elaborată pentru marii proprietari de pădure şi pentru administratori, neavând nicicum o funcţie socială, destinată susţinerii micilor proprietari de păduri care nu pot realiza venit din pădurile protejate, adesea singura lor sursă de venit. Această funcţie socială a compensaţiilor a fost adesea invocată de numeroase ONG-uri de mediu, mari susţinătoare a legii, în perioada protestelor pentru salvarea pădurilor din 2015”.

Erika Stanciu a contrazis acest argument, susţinând că singurul obiectiv este acela de a permite realizarea funcţiei de protecţie a pădurilor protejate din categoria de protecţie T1 şi T2. În opinia ei, scopul urmărit de Ministerul Mediului prin acordarea de compensaţii pentru proprietarii de păduri de protecţie este de a asigura că sunt protejate solurile şi apele, plecând de la ideea că pădurile nu au doar rol economic.

Activiştii au susţinut că legea, în forma sa actuală, nu prezintă nicio garanţie că această compensate va avea efectul urmărit de Minister, întrucât nu există mecanisme de control şi coerciţie. În replică, reprezentanţii Ministerului au afirmat că pentru a împiedica defrişările ilegale, nu există posibilitatea acordării de compensaţii decât dacă proprietarul de pădure are un contract de pază. În plus, şeful ocolului silvic declară pe proprie răspundere că nu s-au făcut tăieri. Aceste ocoale silvice sunt controlate la rândul lor de Garda Forestieră, care este în curs de formare, şi urmează să se înfiinţeze şi o Direcţie de Control în Ministerul Mediului pentru a asigura şi controlul acestei instituţii.

”Comisia Europeană a spus că decizia de a acorda compensaţii nu se poate lua decât în baza unei fundamentări date de o autoritate independentă. S-a realizat un studiu de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea pentru fundamentarea costurilor. Indiferent de tipul de pădure, de stejar sau de molid, amenajamentele silvice se fac la nivel de proprietar. Numai cei care au amenajament silvic şi contract cu un ocol pot primi compensaţii”, a explicat Dănuţ Iacob, director în cadrul Direcţiei Politici şi Strategii în Silvicultură.

Când reprezentanţii societăţii civile s-au arătat îngrijoraţi de suprafeţele de pădure tăiate în ultimii 26 de ani, reprezentanţii Ministerului Mediului au încercat să îi liniştească, susţinând că suprafeţele de pădure au crescut după 1989, inclusiv prin intrarea a 400.000 ha de păşune în fondul forestier - modificare pe hârtie, nu de facto. Mai mult, ei au susţinut că în perioada comunistă, cea mai bună perioadă de gestionare a pădurilor, cantitatea de lemn tăiată anual era mult mai mare decât cea de acum: 25 milioane de mc, versus 18 milioane mc, cifră corectată de activiştii de mediu, care au adăugat şi cele 9 milioane mc de lemn tăiate ilegal anual.

Reprezentanţii Ministerului au afirmat că pentru a împiedica defrişările ilegale, nu există posibilitatea acordării de compensaţii decât dacă proprietarul de pădure are un contract de pază. În plus, şeful ocolului silvic declară pe proprie răspundere că nu s-au făcut tăieri.

La întrebarea dacă nu ar fi mai ieftin pentru stat ca acesta să achiziţioneze o parte din aceste păduri de la proprietari (în total în jur de 660.000 ha), Secretarul de Stat a replicat că, oricât de mult şi-ar dori, nu sunt bani pentru aşa ceva, şi oamenii nu sunt dispuşi să vândă statului, întrucât acesta nu le oferă nici pe departe cei 3.000 de euro/ha pe care proprietarii îi solicită pe site-urile de licitaţii internaţionale de păduri.

În legătură cu împădurirea de noi suprafeţe, reprezentanţii Ministerului au susţinut că nu se găsesc suprafeţe pe care să poată face împăduriri, o soluţie sugerată de reprezentanţii societăţii civile fiind aceea de a crea un fond pentru achiziţionare de suprafeţe pentru plantare, din taxele plătite de cei care taie pădurea.

Îmbunătăţirea Sumal şi a Radarului Pădurilor

O altă problema abordată în dialogul dintre reprezentanţii societăţii civile şi Minister a fost îmbunătăţirea Sumal şi a Radarului Pădurilor. În opinia reprezentanţilor ministerului, numărul de transporturi ilegale de lemn s-a diminuat, fapt arătat de numărului mai mic de apeluri la 112. Mircea Radea însă a sugerat acestora că sistemul încă nu este foarte bine pus la punct şi a recomandat înregistrarea tuturor numerelor – cap tractor şi remorcă şi eventual a doua remorcă, pentru ca persoanele care sesizează transporturile ilegale să nu fie induse în eroare.

Maria Olteanu a invocat cerinţele de transparenţă din Orientările Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier pentru perioada 2014 -2020, cerând reprezentanţilor Ministerului să publice pe site compensaţiile alocate. În replică, reprezentanţii Ministerului s-au angajat ca toate compensaţiile pentru proprietarii de păduri protejate să fie afişate pe site deoarece este vorba despre bani publici.

Reamintim că discuţia cu activiştii de mediu a avut loc la solicitarea expresă a acestora, după ce in procesul de consultare publică au fost ridicate mai multe probleme de către mai multe ONG-uri, inclusiv legate de data limită a formulării de opinii. În urma consultărilor a rezultat o nouă variantă de HG pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare şi control a ajutorului de stat pentru compensaţii reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice, necesare acoperirii costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurilor situate în siturile de importanţă comunitară Natura 2000.

Varianta finală a hotărârii de guvern are o singură modificare de fond şi anume că se aplică tuturor pădurilor de protecţie, nu doar celor Natura 2000, cum era prevăzut în varianta iniţială.