De ce a participat Franţa pentru prima dată la comemorările de la Hiroshima şi Nagasaki(presa)

HIROSHIMA, JAPONIA - 6 AUGUST 2011: Oamenii dau drumu la lanterne de hartie pe raul Motoyasu cu ocazia comemorarii a 66 de ani de la atacul de la Hiroshima. (Kiyoshi Ota / Getty Images)
Epoch Times România
08.08.2012

Franţa a participat luni, pentru prima dată, la comemorarea bombardamentelor de la Hiroshima şi Nagasaki. Această premieră diplomatică a trecut neobservată şi ea este totuşi importantă. Pentru prima dată în 67 de ani, ambasadorul Franţei în Japonia, Christian Masset, a fost prezent la ceremoniile de comemorare a bombardamentelor din 6 şi 9 august 1945, scrie Vincent Jauvert de la săptămânalul Le Nouvel Observateur.

Timp de aproape o jumătate de secol, problematica nucleară militară a fost un punct sensibil între Paris et Tokyo. Din 1966 pînâ în 1995, japonezii au criticat violent testele nucleare efectuate de francezi în Pacific. Din două motive: pe de o parte, ei considerau că testele erau periculoase pentru sănătatea locuitorilor din arhipelag; pe de altă parte, Japonia, singura ţară victimă a bombardamentelor atomice, şi-a făcut din diplomaţia antinucleară un obiectiv pe arena internaţională, potrivit jurnalistului.

După încheierea testelor franceze şi marele efort de dezarmare nucleară efectuat în timpul primului mandat al lui Jacques Chirac şi mai ales în timpul guvernării Jospin, tensiunea a mai scăzut în intensitate, dar nu a dispărut. Tokyo a continuat şi continuă să denunţe doctrina nucleară militară a Parisului.

Înainte de a se instala la Palatul Elysee, François Hollande a afirmat şi a repetat de nenumărate ori că, în ceea ce priveşte forţa de descurajare, el nu va schimba nimic din politica Franţei. În acest context, Franţa a participat la comemorări din cel puţin două motive, potrivit jurnalistului.

Primul ar fi că noul guvern francez a hotărât să-şi întărească legăturile cu Japonia, pe care Nicolas Sarkozy le-a neglijat. Îngrijorat de avântul Chinei şi decepţionat de India, Parisul mizează în Asia pe această mare democraţie, a treia economie a planetei, care este condusă de trei ani de un partid de orientare social-democrată. Prin trimiterea ambasadorului ei la comemorările de la Hiroshima, Franţa îşi arată în mod explicit voinţa de a se apropia de Tokyo, unde gestul nu a trecut neobservat.

Al doilea motiv ar fi faptul că, după declaraţiile lui François Hollande privind forţa de descurajare şi anunţarea unei scăderi drastice a bugetului pentru apărarea 'convenţională', partizanii dezarmării nucleare, totale sau parţiale, aliaţi ai Partidului Socialist (PS), se fac din nou auziţi. Ecologiştii amintesc că, în programul comun cu partidul Europa-Ecologie-Verzii (EELV), socialiştii s-au angajat să participe la eforturile lui Barack Obama de dezarmare nucleară globală. Personalităţi care până acum au tăcut încep să ia poziţie împotriva modernizării forţei de descurajare. Prin participarea la ceremoniile japoneze, guvernul francez le arată şi unora şi altora că i-a auzit, chiar dacă pe moment încă nu intenţionează să schimbre direcţia, concluzionează jurnalistul.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor