Electroencefalogramele arată probleme sistemice de funcţionare a creierului la unii bolnavi de COVID

Printre numeroasele simptome grave ale COVID-19, efectele neurologice ciudate experimentate de mulţi pacienţi sunt considerate, probabil, cele mai misterioase, arată un material publicat de Sciencealert.

Pierderea bruscă a mirosului şi a gustului au fost printre primele simptome neobişnuite raportate de pacienţii cu COVID-19, dar, în afară de acestea, au fost descrise accidente cerebrale, convulsii şi umflare a creierului (encefalită).

Unii pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19 prezintă, de asemenea, confuzie, delir, ameţeli şi dificultăţi de concentrare, conform rapoartelor de caz.

De câteva luni, medicii încearcă să înţeleagă această boală şi numeroasele sale manifestări, care par să afecteze creierul în moduri pe care nu le putem explica pe deplin.

Pentru a sintetiza unele dintre datele care se acumulează rapid, doi neurologi au efectuat de curând o revizuire a cazurilor, pentru a explora modul în care COVID-19 perturbă funcţia cerebrală normală, care poate fi măsurată de un EEG.

Electroencefalograma (EEG) înregistrează activitatea electrică în diferite părţi ale creierului unei persoane, de obicei folosind electrozi aşezaţi pe cap.

Cercetătorii au strâns date despre aproape 620 de pacienţi COVID-pozitivi, cărora li se făcuseră EEG-uri, din 84 de studii, publicate în reviste şi examinate de colegi, precum şi de pe servere unde datele despre forma de undă EEG erau disponibile pentru analiză.

Examinând rezultatele EEG se poate indica o formă de encefalopatie asociată pacienţilor cu COVID studiaţi - care prezintă semne de afectare sau tulburare a funcţiei creierului.

Aproximativ două treimi dintre cazurile examinate erau bărbaţi, iar vârsta medie a fost de 61 de ani. Unii pacienţi aveau, de asemenea, o afecţiune preexistentă, cum ar fi demenţa, care ar putea modifica rezultatul EEG, lucru pe care cercetătorii l-au luat în considerare atunci când au reevaluat rezultatele EEG.

În 420 de cazuri în care medicii ceruseră efectuarea unui EEG, motivul comun fusese prezenţa unei stări mentale modificate: aproape două treimi dintre pacienţii respectivi prezentau delir, comă sau confuzie.

Aproximativ 30 la sută dintre cazuri avuseseră un moment asemănător cu pierderea cunoştinţei, lucru care a determinat medicul de caz să ceară un EEG. Alţii avuseseră probleme de vorbire. Alţii avuseseră un stop cardiac brusc, care ar fi putut întrerupe fluxul de sânge către creier.

Rezultatele EEG ale pacienţilor au arătat un întreg spectru de anomalii în activitatea creierului, inclusiv unele tipare ritmice şi vârfuri de activitate asemănătoare epilepticilor. Cea mai frecventă anomalie observată a fost o încetinire difuză, generală a undelor cerebrale care, în general, indică o disfuncţie generală a creierului.

"O mulţime de oameni cred că vor avea boala, se vor vindeca şi totul va reveni la normal. Dar aceste constatări ne spun că ar putea exista probleme pe termen lung, lucru pe care l-am suspectat şi acum găsim mai multe dovezi care să susţină acest lucru" - co autor al studiului

În cazul COVID, simptomul ar putea fi rezultatul unei inflamaţii generale, deoarece corpul declanşează un răspuns al sistemului imunitar care ar putea reduce fluxul sanguin către creier, dacă inima şi plămânii sunt slabe sau afectate.

O treime din anomaliile detectate au fost detectate în lobul frontal, partea creierului care se ocupă de sarcini de gândire executivă, cum ar fi raţionamentul logic şi luarea deciziilor. Lobul frontal ne ajută, de asemenea, să ne reglăm emoţiile, să ne controlăm comportamentul şi este implicat în învăţare şi atenţie.

„Aceste descoperiri ne indică faptul că ar trebui să cerem EEG pe o gamă mai largă de pacienţi, dar şi alte tipuri de imagistică a creierului, cum ar fi RMN sau CT, care ne vor oferi o privire mai bună asupra lobului frontal”, este de părere neurologul şi co-autor Zulfi Haneef de la Baylor College of Medicine din Houston.

În timp, un EEG ar putea ajuta la consolidarea unui diagnostic COVID-19 sau poate indica posibile complicaţii. Acest lucru ar putea ajuta medicii să monitorizeze complicaţiile pe termen lung ale COVID-19 şi să detecteze orice efecte de lungă durată asupra funcţiei creierului.

Din păcate, aşa cum sunt, rezultatele nu oferă nicio indicaţie despre cât de rare sau frecvente sunt aceste probleme care se reflectă sub forma undelor cerebrale în cazul unei populaţii mai largi, deoarece numai pacienţii cu COVID-19 care au avut un test EEG au fost incluşi în analiză.

Dar se adaugă dovezilor crescânde că virusul Wuhan poate avea un impact serios asupra sănătăţii noastre din punct de vedere neurologic.

„Anomaliile EEG care afectează lobul frontal par a fi frecvente în encefalopatia COVID-19 şi au fost propuse ca potenţial biomarker dacă sunt înregistrate în mod consecvent”, au scris autorii în lucrarea lor.

"O mulţime de oameni cred că vor avea boala, se vor vindeca şi totul va reveni la normal", a spus Haneef într-un comunicat. "Dar aceste constatări ne spun că ar putea exista probleme pe termen lung, lucru pe care l-am suspectat şi acum găsim mai multe dovezi care să susţină acest lucru".

Studiul poate fi găsit în Jurnalul european de epilepsie.