Enel şi ArcelorMittal se retrag din proiectul reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă

Vedere generala a centralei nucleare de la Cernavoda (DANIEL MIHAILESCU / AFP / Getty Images)
Loredana Diacu
23.12.2013

Nemulţumite de intenţia statului român de a construi reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă în parteneriat cu China, cedând investitorului chinez pachetul majoritar de acţiuni, Enel Investment Holding B.V. şi ArcelorMittal Galaţi S.A. se vor retrage din acţionariatul companiei Energonuclear, compania care gestionează proiectul construcţiei celor două reactoare. Ca urmare a acestei mişcări, NuclearElectrica va rămâne singurul acţionar şi responsabil de proiect.

Motivul declarat al retragerii celor două companii, conform unui comunicat NuclearElectrica, citat de Hotnews, este legat de intenţia statului de a atrage în proiect o firmă chineză, China Nuclear Power Engineering Company.

Enel Investment Holding B.V. se retrage din proiect reclamând incompatibilitatea strategiei investiţionale iniţiale cu o nouă potenţială structură a acţionariatului, în care o altă companie decât NuclearElectrica ar putea deţine statutul de acţionar majoritar, în timp ce ArcelorMittal Galaţi S.A. declară că "provocările mediului de afaceri nu mai susţin continuarea implicării companiei în Proiect."

"Astfel, în baza prevederilor Art. 11.2.4 din Acordul Revizuit de Investiţii încheiat între acţionarii EnergoNuclear S.A., Enel Investment Holding B.V. şi ArcelorMittal Galaţi S.A. au decis să îşi exercite dreptul de opţiune privind vânzarea pachetului de acţiuni de 9,15%, respectiv 6,2% deţinute în EnergoNuclear SA, prin transmiterea unei notificări către acţionarul majoritar, SN NuclearElectrica SA", se arată în comunicatul NuclearElectrica.

În urma deciziei celor doi investitori de a se retrage din proiect, NuclearElectrica are obligaţia ca în termen de 30 zile de la primirea notificărilor, să cumpere pachetele de acţiuni deţinute de Enel Investment Holding B.V. şi ArcelorMittal Galaţi S.A. în EnergoNuclear, la un preţ egal cu 80% din valoarea nominală a acţiunilor.

Reamintim că Ministrul delegat pentru energie, Constantin Niţă a semnat cu Xu Shaoshi, ministrul Comisiei Naţionale pentru Dezvoltare şi Reformă în domeniul proiectelor nucleare, un Memorandum de Înţelegere între Departamentul pentru Energie şi Administraţia Naţională pentru Energie din China, pentru cooperare în domeniul proiectelor nucleare. Documentul a fost parafat cu ocazia summitului Europa Centrală şi de Est - China, organizat la Bucureşti, la care a participat premierul chinez.

La Bruxelles, summitul a fost privit cu suspiciune şi îngrijorare, vizita premierului chinez la Bucureşti fiind văzută ca o tentativă a Beijingului de a intra în Europa "pe uşa din dos" încheind acorduri oneorase cu ţările sărăcite de criză din Europa de Est. Bruxelles-ul a acuzat România că face jocurile Chinei, interesată de o divizare a blocului comunitar.

Cu ocazia summitului, a fost semnată şi Scrisoarea de intenţie între SN NuclearElectrica — China General Nuclear Power Corporation (CGN), compania la care fac referire Enel şi ArchelorMittal.

Conform lui Constantin Niţă, odată semnate acordurile între România şi China pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4, urmează negocierile între companii, după care acordurile trebuie să intre "în forţă".

Deşi rolul programului nuclear românesc este, teoretic, acela de a asigura un minimum de independenţă energetică României, la fel cum şi exploatarea gazelor de şist este prezentată tot ca o alternativă pentru reducerea dependenţei de Gazprom, gigantul energetic rus, Guvernul şi-a exprimat intenţia de a ceda Chinei 51% din pachetul de acţiuni al reactoarelor 3 şi 4, adăugând dependenţei de Moscova şi dependenţa de Beijing, spre nemulţumirea UE, care priveşte cu neîncredere expansionismul chinez şi politicile neconcurenţiale ale Chinei în domeniul energetic, şi spre nemulţumirea partenerilor Enel şi ArchelorMittal, care se retrag din proiect.

Reamintim că proiectul construcţiei unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă a început în 2007, an când a fost înfiinţată compania mixtă de proiect EnergoNuclear, din care făceau parte compania de stat NuclearElectrica, Enel, ArcelorMittal România, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez. CEZ s-a retras din proiect în 2012 iar în ianuarie 2011, RWE, Iberdrola şi GDF Suez şi-au anunţat şi ele retragerea, în proiect rămânând doar acţionarul majoritar, NuclearElectrica, ArcelorMittal România şi Enel.

De-a lungul timpului, mai multe companii internaţionale s-au arătat interesate să investească în proiect, însă statul a fost de fiecare dată "nepregătit": fie n-a găsit banii necesari participării sale, fie n-a convins posibilii investitori cu o formulă potrivită de parteneriat.

Conform unui studiu Ernst&Young, investiţia în cele două reactoare de la Cernavodă a fost estimată la 6,4 miliarde euro.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor