EXCLUSIV. Cine a încălcat legea în organizarea turului doi al prezidenţialelor (interviu)

Alegeri Prezidentiale în Torino, 16 noimebrie 2014
Alegeri Prezidentiale în Torino, 16 noimebrie 2014 (Adrian Circiag / facebook)

Avocatul Antonie Popescu, membru al Baroului Bucureşti, explică într-un interviu acordat Epoch Times care este responsabilitatea MAE şi a BEC în proasta organizare a turului doi al alegerilor prezidenţiale în diaspora. În opinia sa, membrii BES i-au instigat pe preşedinţii secţiilor de votare din circumscripţia 48 (Diaspora şi Basarabia) să încalce dreptul la vot şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Mai mult, juristul atrage atenţia că judecătorii din BEC şi BES se aflau în stare de incompatibilitate.

Există în opinia Dvs motive pentru o demisie a premierului, a ministrului de externe şi a ministrului pentru Românii de Pretutindeni pentru proasta organizare a alegerilor?

Da, au existat motive întemeiate, aşa cum am arătat în mai multe rânduri. Apreciez însă că guvernul, AEP, MAI, BEC şi BES sunt mai vinovate decât MAE nedispensându-i pe preşedinţii secţiilor de votare, care puteau lua măsurile necesare şi oportune pentru ”buna desfăşurare a procesului de vot”, aşa cum dispune legea. Principiul bunei guvernări impune o anumită conduită şi anumite standarde de calitate în serviciile publice şi în răspunsurile date cetăţenilor. Încălcarea principiilor, a standardelor, a legilor, a Constituţiei şi a Convenţiei CEDO atrage răspunderea participanţilor. Demisia este un act de onoare într-un sistem care are standarde etice; în absenţa sau în dispreţul faţă de standarde nu se pot emite nici judecăţi logice.

A fost încălcată din nou Convenţia CEDO la turul doi?

Da, Convenţia a fost încălcată şi la turul 2. Dacă la turul 1 s-ar fi putut disculpa unii că au fost surprinşi de situaţie, ori s-ar putea vorbi în multe cazuri de neglijenţă şi ignoranţă, la turul 2 vorbim deja de o încălcare deliberată a Convenţiei, întrucât numeroasele reclamaţii de la turul 1 au conturat o imagine clară a abuzului şi trebuiau luate măsuri eficiente pentru realizarea în mod efectiv a dreptului de vot. Simpla ameninţare gen ”vă pierdeţi funcţiile dacă un singur român nu va putea vota !” nu a produs încă efecte în ce priveşte demiterile celor responsabili.

Demisia este o reacţie etică faţă de cele întâmplate. Dar consecinţele acţiunii sau inacţiunii care au determinat o demisie sau alta intră de această dată în sfera ilicitului penal, pentru că împiedicarea votului constituie infracţiune potrivit art. 385 din Codul Penal al României, iar Parchetul are deja înregistrate plângeri penale.

Încălcarea Convenţiei este impardonabilă pentru Biroul Electoral Central, care sunt o primă instanţă electorală. Este inadmisibilă încălcarea Convenţiei de către magistraţii care sunt membri ai Biroului Electoral Central sau ai Biroului Electoral pentru Străinătate.

Ministrul de externe Teodor Meleşcanu a susţinut că a cerut BEC prelungirea programului de vot...

Ministerul de Externe putea înfiinţa mai multe secţii de votare, prin simetrie juridică modificând şi completând Ordinul MAE dat pentru turul 1, întrucât MAE îi revine responsabilitatea organizării procesului electoral în străinătate. S-ar putea discuta ca pe viitor acest lucru să fie făcut de altcineva, dar deocamdată legea aşa dispune. Prelungirea programului de votare era justificată de imposibilitatea restrângerii unui drept fundamental şi ea putea fi dispusă direct de către preşedinţii secţiilor de votare, potrivit Legii Electorale, art. 43 alin.(6). Bineînţeles că BEC şi BES ar fi trebuit să spună răspicat: ATENŢIE! Dreptul de vot trebuie respectat! Iar toate procedurile şi toate dispoziţiile legale trebuie aplicate în mod convergent pentru asigurarea condiţiilor efective de realizare a dreptului fundamental. Tăcerea şi inacţiunea membrilor BEC au determinat sau favorizat încălcarea dreptului fundamental şi intră sub incidenţa legii penale.

Art. 44 alin.(1) reglementează programul de vot, dar nu stabileşte interdicţia decalării sau prelungirii programului, dacă necesităţi de ordin major cum ar fi respectarea unui drept fundamental care poate fi realizat într-o singură zi (de fapt, în medie, 14 ore), o dată la 4-5 ani.

E cazul să-i întrebam pe membrii BEC sau BES: Unde scrie în lege că, în cazuri întemeiate, programul de vot nu se poate prelungi ?!? Sau că membrii birourilor electorale nu au obligaţia de a respecta Constituţia, Convenţia EDO sau celelalte legi, ci numai instrucţiunile, reglementările electorale? - întrebările denotă ridicolul situaţiei create şi fac parte, desigur, dintr-o dezbatere de teatru al absurdului.

Deşi o treime din membrii BES sunt judecători, chiar şi aceştia îşi permit să ignore aceste prevederi legale, interpretând mecanic şi prioritar că totul trebuie văzut prin prisma art. 44 alin. (1) care a prevăzut că: “Votarea începe la ora 7:00 şi se încheie la ora 21:00.

Orbirea politică şi obedienţa nasc monştri în instituţiile statului de drept.

Printr-un comunicat de presă, publicat pe site-ul mae.ro, membrii BES îi instigă pe preşedinţii secţiilor de votare din circumscripţia 48 (Diaspora şi Basarabia) ca, de la ora 21 - chiar dacă nu vor putea vota toţi - să închidă secţia de votare, încălcând Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Ţinând cont de ne-buna desfăşurare a procesului electoral la turul 1, comunicatul BES din preziua turului 2 nu este emis din prudenţă, ci denotă încercarea de deculpabilizare a membrilor BES şi a celor care anterior, la turul 1, au fost încurajaţi, inclusiv prin instrucţiuni scrise şi telefonice, să obstrucţioneze procesul de vot şi să-l închidă interpretând mecanic art. 44 în dauna dreptului fundamental al cetăţeanului aflat la uşa Ambasadei şi în dispreţ faţă de bunul simţ cu care, în mod normal, agentul statului ar trebui să-l trateze pe cetăţean. Orbirea politică şi obedienţa nasc monştri în instituţiile statului de drept.

Consiliul Superior al Magistraturii are o mare responsabilitate întrucât a cauţionat desfăşurarea procesului electoral prin acceptarea prezenţei magistraţilor în birourile electorale, deşi aceasta ridică o problemă de incompatibilitate şi de neconstituţionalitate, în considerarea prevederilor art. 125 alin.(4) din Constituţia României, potrivit cărora magistraţii nu pot îndeplini alte funcţii publice sau private cu excepţia funcţiilor didactice.

Or, prezenţa în Birourile Electorale, pe care le şi prezidează, înseamnă îndeplinirea altei funcţii publice, în contradicţie cu art.6 din Legea nr. 303/204 privind statutul judecătorilor şi procurorilor care reia interdicţia de la art. 125 din Constituţie. Această chestiune trebuia tranşată de o Adunare Constituantă prin revizuirea Constituţiei şi mai departe de Parlament prin modificarea art. 6 din Legea nr. 303.

CSM are o problemă, e într-un hiatus. Se apără spunând că e necesar să fie acolo în birourile electorale magistraţii pentru ca să asigure respectarea drepturilor omului, iar magistraţii incompatibili din BEC şi BES rămân pasivi în faţa violării Convenţiei sau, mai grav, sunt proactivi şi procedează precum membrii BES instigând la încălcarea Convenţiei EDO.

Chiar nu se putea suplimenta numărul de secţii sau nu s-a vrut?

Numărul secţiilor de votare se putea suplimenta, aşa cum a recunoscut şi MAE. Ministrul Afacerilor Externe a fost însă timorat ori presat să nu facă asta şi atunci a vrut să dispună BEC. BEC a refuzat să decidă printr-o hotărâre asupra acestui aspect, spunând că scrie în lege ce trebuie făcut. În lege scrie că în străinătate este responsabilitatea ministerului de externe să organizeze buna desfăşurare a alegerilor. MAE ţine aici locul prefecturii din judeţele României.

Cum se putea face acest lucru?

În cooperare cu autorităţile din ţara respectivă, cu autorităţile locale din oraşele unde se află importante comunităţi româneşti, cu bisericile şi cu celelalte organizaţii civice, care au sedii şi logistică adecvate, de nivelul oricărei şcoli din ţară - pentru că aici clădirile şcolare găzduiesc majoritatea secţiilor de votare. Se putea face şi cu mulţi voluntari din comunităţile româneşti, dispuşi aşa cum s-a văzut să dea o mână de ajutor, mereu în speranţa unei schimbări de paradigmă în treburile publice şi în ţara noastră.

Antonie Popescu este membru al Baroului Bucureşti.