„Fermele” de clicuri: rafturi pline cu telefoane mobile deschise, unde se falsifică „Like”-uri

Majoritatea acestora se găsesc în ţări precum Bangladesh, China, India sau Tailanda, printre altele, iar afacerea lor se bazează pe umflarea conturilor de reţele sociale ale persoanelor care o cer.
Un Facebook "like", marcheaza intrarea în sediul Facebook pe 3 februarie 2012 în Menlo Park, California.
Un Facebook "like", marcheaza intrarea în sediul Facebook pe 3 februarie 2012 în Menlo Park, California. (Jan Jekielek / The Epoch Times)

Facebook a lansat butonul "Îmi place" în anul 2009. Patru ani mai târziu au început deja să apară informaţii despre fenomenul „fermelor de clicuri” (click farms), publicate într-un reportaj realizat de The Guardian (How low-paid workers at 'click farms' create appearance of online popularity). Fenomenul era vizibil de mult timp dar mulţi nu-i găseau o explicaţie. Creşterea rapidă a numărului de adepţi într-un cont Instagram sau Twitter, mii de „îmi place” (like-uri) adunate pentru o pagină de Facebook în doar o săptămână, sau comentarii şi evaluări pozitive ale unei aplicaţii (app) lansate pe piaţă recent, acum aveau o explicaţie.

În luna mai 2017, un video care prezenta interiorul unei ferme de clicuri (click farm) a devenit viral pe reţelele sociale. Acesta a fost publicat de contul English Russia (@EnglishRussia1) şi în el apăreau sute de telefoane mobile care lucrau, care schimbau ecranele rapid şi care, în multe cazuri, păreau să fie sincronizate. Telefoanele erau conectate la un calculator care le indica ce melodie să reproducă pe Spotify, la ce pagină să dea like sau ce rating al unei app să crească.

"Russian man visited Chinese click farm.They make fake ratings for mobile apps and things like this.He said they have 10,000 more phones pic.twitter.com/qE96vgCCsi

— English Russia (@EnglishRussia1) 11 May 2017"

Recolta de „Îmi place” se vinde

Acum doi ani, poliţia tailandeză a arestat trei bărbaţi chinezi în Bangkok deoarece nu aveau permis de muncă şi făceau contrabandă cu telefoane mobile. Nu au fost acuzaţi de administrarea unei „ferme de clicuri”(click farm), ceea ce făceau cu adevărat, şi nici de faptul că în momentul arestării se aflau în posesia a peste 340.000 de cartele SIM şi 400 de iphone-uri. În acest clip video se vede cum era amenajată „ferma de clicuri” în interior, cu suporturile sale pentru telefoane şi grămezi de cartele SIM stocate într-un colţ al camerei, care joacă un rol-cheie în afacere. Câştigau între 3.000 şi 4.400 de dolari pe lună, conform celor relatate de jurnalistul David Sarabia în El Diario.

Dar nu toate „fermele de clicuri” sunt la fel: unele lucrează în mod automat, în timp ce altele manual (există persoane care lucrează pe ecranul telefoanelor mobile pe tot parcursul zilei). În alte cazuri, acestea sunt dedicate creării de profiluri false pentru Twitter sau Facebook, după cum explică în acest articol jurnalistul Doug Bock Clark în The New Republic.

Cele mai multe „ferme de clicuri” sunt situate în ţări precum India, Indonezia, China, Filipine, Irak sau Bangladesh, printre altele şi, deşi depind de mărime, de obicei nu au mai mult de opt sau zece lucrători. Fiecare dintre ele are un calculator de unde generează persoane de la zero: mai întâi generează un profil prin intermediul acestui site, apoi deschid un cont de e-mail cu acel nume, iau o fotografie dintr-o bancă de imagini şi asociază o cartelă SIM cu aceste date. Cartela este necesară pentru a sări un pas inevitabil atunci când trebuie creat un cont în orice reţea socială: verificarea utilizatorului prin intermediul telefonului mobil.

Aceste ferme lucrează la cerere, astfel că o căutare rapidă pe Internet are drept rezultat sute de pagini care oferă achiziţionarea de adepţi pe Twitter şi Instagram sau „Îmi place” pe Facebook. Depinde de site, dar pentru aproximativ 55 de euro puteţi obţine 10.000 de abonaţi pe Instagram într-un singur pas, sau pentru 70 de euro se pot obţine 2.500 de "Îmi place" pentru pagina de Facebook.

O problemă dificil de abordat

Procesul de operare este detaliat în acest documentar, Field of Vision - Like, care poate fi vizionat pe YouTube. În înregistrarea realizată în Bangladesh, angajaţii unei „ferme de clicuri” explică cât costă şi cum funcţionează; un modus operandi nu foarte diferit de cel detaliat de Clark în articolul său. În acest caz, ei se dedică creşterii numărului de "Îmi place" al publicaţiilor sau paginilor pe care şeful lor le împărtăşeşte cu ei prin intermediul unui grup închis, gestionat chiar pe Facebook.

În ianuarie, un studiu realizat de Aaron Greenspan, fostul partener al lui Mark Zuckerberg, (Zuckerberg's ex-classmate trash talks CEO, says half of Facebook MAUs are fake) susţinea că 50% dintre utilizatorii reţelei sociale sunt falşi. Numai în 2018, Facebook a câştigat aproape 34.000 de milioane de dolari datorită anunţurilor, care reprezintă 60% din totalul veniturilor sale din acel an.

Alte platforme, cum ar fi Twitter şi Instagram, au încercat să oprească proliferarea conturilor false, dar este o problemă dificil de abordat atâta timp cât „fermele de clicuri” continuă să existe. În acest timp, datele arată că numai în Bangladesh sunt generate între 30 şi 40% din „Îmi place” plătite pe Facebook, conform celor relatate de El Diario.