"Gaura" de 10-14 miliarde. Cioloş dă răspunsuri pentru "Comisia despre nimic"

Fostul premier Dacian Cioloş, căruia PSD i-a reproşat că a lăsat în urmă o aşa-zisă "gaură" de 10-14 miliarde lei la bugetul de stat, pune pe masă explicaţii detaliate menite să demonteze toate acuzaţiile şi să ofere lămuririle necesare comisiei parlamentare de anchetă comandate de liderul PSD, Liviu Dragnea.
Andrei Pricopie
16.01.2017

alte articole

Dacian Cioloş (JEAN-CHRISTOPHE VERHAEGEN / AFP / Getty Images)
Andrei Pricopie
16.01.2017

În urma mai multor afirmaţii fără temei apărute în spaţiul public, legate de execuţia bugetară a anului 2016, fostul premier Dacian Cioloş şi foştii membri şi consilieri de specialitate ai Guvernului au formulat unele răspunsuri la cele mai frecvente întrebări privind modul în care au fost gestionate veniturile şi cheltuielile bugetare în timpul mandatului.

"Execuţia bugetară din 2016 a fost responsabilă şi transparentă: nu există nicio "gaură" în buget, nu am lăsat nicio moştenire grea actualului guvern, dimpotrivă, le-am uşurat povara fiscală prin rambursări mai mari de TVA (1 mld lei în plus) şi le-am creat condiţii favorabile pentru a încasa mai mulţi bani europeni în 2017 (cca. 3 mld. euro)", a transmis fostul premier.

Vă prezentăm mai jos ampla postare de pe pagina de Facebook a lui Dacian Cioloş, intitulată simbolic "Răspunsuri pentru Comisia despre nimic":

1. Nu există nicio "gaură în bugetul anului 2016. Dacă o astfel de "gaură" ar fi existat, aceasta ar fi trebuit să aibă un impact asupra deficitului. Am încheiat însă anul cu un deficit de 2,6%, mai mic decât cel estimat iniţial de 2,8%.

2. În 2015, Guvernul Ponta a estimat că în 2016 ar putea fi încasate 12,3 miliarde de lei din fonduri europene. Estimarea s-a dovedit a fi total nerealistă în condiţiile în care programele europene de finanţare erau blocate sau mult întârziate.

3. Dacă ne uităm la tot ceea ce a primit România în 2016, se poate spune că am avut un record de încasări, cu peste 7 miliarde euro, cea mai mare sumă primită de la aderare până în prezent într-un singur an.

4. Atunci când se face o rectificare bugetară, se iau în calcul în special veniturile fiscale. Ori, la capitolul venituri fiscale, chiar dacă am început anul cu reduceri de taxe - respectiv reducerea TVA de la 24 la 20%, reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, reducerea taxei pe stâlp etc. - am reuşit să realizăm încasările programate.

5. Datele privind evoluţia economică şi situaţia încasărilor bugetare din veniturile fiscale ne-au permis o nouă rectificare în luna noiembrie. Prin această rectificare au fost alocate sume suplimentare în valoare de cca. 287 milioane lei şi au fost alte redistribuiri între ministere, acolo unde erau imperios necesare (agricultură, dezvoltare locală, sănătate, asistenţă socială etc.).

6. Nerealizarea unor venituri bugetare estimate în 2016 nu are un impact negativ asupra bugetului din 2017. Cei care afirmă că din veniturile prognozate şi nerealizate în bugetul pentru 2016 ar fi putut face în 2017 spitale, autostrăzi, majorări de salarii şi pensii, fac afirmaţii pur propagandistice, fără legătură cu regulile de execuţie bugetară.

7. Nu am lăsat nicio moştenire grea actualului guvern. Dimpotrivă, le-am uşurat povara fiscală prin rambursări mai mari de TVA (1 miliard de lei în plus) şi le-am creat condiţii favorabile pentru a încasa mai mulţi bani europeni în 2017.

Execuţia bugetară a anului 2016 are o "gaură" de 10-14 miliarde lei?

Nu există nicio "gaură" în bugetul anului 2016. Dacă o astfel de "gaură" ar fi existat, aceasta ar fi trebuit să aibă un impact asupra deficitului. Am încheiat însă anul cu un deficit de 2,6%, mai mic decât cel estimat iniţial (de 2,8%), ceea ce demonstrează ca am guvernat cu responsabilitate şi prudenţă, într-un an cu numeroase presiuni electorale. Mai degrabă, această idee poate fi considerată o "fumigenă" a celor care caută scuze pentru a explica de ce nu pot realiza promisiunile făcute în campanie de PSD şi ALDE.

Strict tehnic, cel mult putem vorbi de o estimare prea ambiţioasă atunci când a fost făcută proiecţia bugetară pentru 2016 la capitolul fonduri externe nerambursabile, dar estimarea iniţială a fost făcută de guvernul Ponta în 2015. Guvernul Cioloş a preluat această estimare existentă la Ministerul de Finanţe atunci când a adoptat bugetul.

Guvernul Ponta a estimat în 2015 că în 2016 ar putea fi încasate 12,3 miliarde de lei din fonduri europene. Estimarea s-a dovedit a fi total nerealistă în condiţiile în care programele europene de finanţare erau blocate sau mult întârziate. Estimarea a fost totuşi menţinută din dorinţa noastră de a crea premisele bugetare pentru cât mai multe proiecte care ar putea fi finanţate de la Uniunea Europeană, mai ales pentru instituţii finanţate de la buget.

Supărarea PSD ar putea veni şi din faptul că am refuzat amânarea implementării în 2017 a unor măsuri din codul fiscal aprobat de PSD în 2015, care conduc la diminuarea veniturilor fiscale cu 6,5 miliarde lei (TVA 19%, eliminarea supra-accizei şi eliminarea "taxei pe stâlp"). Asta, în timp ce noi am reuşit în 2016 să aplicăm măsurile de reducere fiscală care urmau să intre în vigoare la începutul anului (de exemplu, reducerea TVA de la 24% la 20%), chiar dacă asta a dus la reducerea veniturilor cu 10,5 miliarde lei. Şi, chiar în aceste condiţii, am încheiat anul cu un deficit bugetar mai mic decât cel estimat iniţial.

Cât a încasat România din fonduri europene în 2016?

Guvernul instalat la sfârşitul lui 2015 a găsit o situaţie dezastruoasă pe segmentul de fonduri europene – nu exista nici o autoritate de management desemnată şi nici un plan realist pentru pregătirea procesului de desemnare, doar 10 apeluri de proiecte erau lansate şi doar 11 condiţionalităţi din cele 36 erau îndeplinite.

Într-un an, am desemnat trei autorităţi de management, am rezolvat 20 de condiţionalităţi din cele 25 rămase nerezolvate şi alte 5 le-am lăsat cu planuri de acţiune agreate, pentru a evita suspendarea fondurilor. Pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020, am lansat 41 de apeluri de proiecte, în valoare de 13 miliarde de Euro şi am încheiat contracte în valoare de 1,5 miliarde euro.

Pentru perioada de finanţare precedentă 2007-2013, am preluat o rată de absorbţie de 58% şi decizii grele de luat privind proiecte problematice. Până la închiderea programelor, am crescut rata absorbţiei de la 58% la peste 80%

La agricultură, absorbţia a depăşit 4 miliarde euro în perioada noiembrie 2015 – decembrie 2016. Până la sfârşitul lunii decembrie 2016 intraseră de la Uniunea Europeană 77% din banii plătiţi, restul urmând să fie decontaţi la jumătatea lunii ianuarie 2017, exact când e nevoie mare la buget, un alt avantaj lăsat moştenire actualului guvern.

Aşadar, în 2016 am făcut eforturi semnificative pentru a debloca programele europene iar rezultatele au început să se vadă şi se vor vedea şi mai mult în 2017 dacă noul guvern va implementa eficient proiectele demarate de guvernul Cioloş.

Însă, atunci când dorim să evaluăm câţi bani au intrat de la Uniunea Europeană în ţară în 2016, sunt mai mulţi indicatori la care ne putem raporta. Dacă ne uităm la tot ce-a primit România în 2016, se poate spune că am avut un record de încasări cu peste 7 miliarde euro, cea mai mare sumă primită de la aderare până în prezent într-un singur an.

Cele 7 miliarde euro aduse în România de la UE în 2016 au fost decontări pe care Comisia le-a făcut inclusiv pentru proiecte derulate în anii anteriori de diverşi beneficiari, companii private sau autorităţi publice.

Motivele pentru care aceste sume nu sunt reflectate în bugetul general consolidat sunt următoarele: aceste miliarde de euro s-au dus direct către beneficiari – companii private, autorităţi locale, ONG-uri etc. sau au fost utilizate pentru a returna împrumuturi făcute de autorităţile de management în anii trecuţi atunci când nu existau resurse din fonduri europene pentru a onorara plăţile beneficiarilor.

Mai mult, a trebuit să plătim 6 miliarde de lei pentru finalizarea unor proiecte din fonduri europene, pentru care banii de la Bruxelles fuseseră deja încasaţi de Guvernul Ponta. În caz contrar, aceşti bani de la Bruxelles ar fi trebuit returnaţi din cauza nefinalizării proiectelor.

Strict pe încasările pentru 2016 la bugetul de stat, execuţia bugetară s-a încheiat la capitolul fonduri europene cu venituri de 5,2 miliarde lei faţă de estimarea iniţială de 12,3 miliarde lei. Însă, nici această cifră nu reflectă complet realitatea din teren, pentru că se referă doar la facturile decontate de Comisie. Cheltuielile realizate însă în 2016 în cadrul proiectelor cu finanţare europeană sunt mai mari, de cca. 6 miliarde de lei, o sumă semnificativă având în vedere situaţia găsită la sfârşitul anului 2015.

Ca să înţelegem mai bine rezultatele guvernului Cioloş la capitolul fonduri europene, este suficient să comparăm cele două exerciţii bugetare europene, 2007-2013 faţă de 2014-2020. În anul 2009, al treilea an al exerciţiului, au fost atraşi 1,9 miliarde lei, iar în anul 2016, al treilea an al exerciţiului curent, absorbţia este de 5,2 miliarde lei. De aproape 3 ori mai mult! Iar guvernul PSD a reuşit performanţa de a rata primii 2 ani de absorbţie, 2014-2015, atrăgând numai 0,44 miliarde lei din fondurile europene.

De ce nu a fost corectată estimarea iniţială dacă era nerealistă, ţinând cont de faptul că au fost două rectificări bugetare în 2016, din care ultima în noiembrie?

Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie explicate câteva reguli de construcţie şi rectificare bugetară. Bugetul naţional are două componente principale: venituri fiscale (taxe, impozite etc.), venituri nefiscale (taxe, dividende, redevenţe etc.) şi fonduri externe, rambursabile şi nerambursabile. Fondurile europene şi unele venituri nefiscale (care se constituie ca venituri DOAR în măsura în care au loc în prealabil cheltuieli din buget), nu sunt luate în calcul la o rectificare bugetară pentru că nu au impact în deficitul bugetar, deoarece se înscriu atât pe venituri cât şi pe cheltuieli.

Atunci când se face o rectificare bugetară, se iau în calcul în special veniturile fiscale. Din veniturile fiscale se asigură plata salariilor, a cheltuielilor de capital şi a deficitului la bugetul de pensii. Ori, la capitolul venituri fiscale, chiar dacă am început anul cu reduceri de taxe - respectiv reducerea TVA de la 24 la 20%, reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, reducerea taxei pe stâlp etc. - am reuşit totuşi să realizăm încasările programate.

Mai mult, având în vedere evoluţia economiei din primul semestru, care a înregistrat un ritm de creştere de 5,2%, mai mare decât nivelul de 4,2% estimat la proiecţia bugetară, se justifica o rectificare bugetară pozitivă în semestrul al doilea, dat fiind faptul că veniturile reale erau mai mari decât cele prognozate.

Care a fost urgenţa unei noi rectificări bugetare în noiembrie, cu o lună înainte de încheierea anului fiscal?

Dacă analizăm execuţia bugetară din anii precedenţi, toate rectificările bugetare în perioada 2010 – 2016 au fost făcute în lunile octombrie sau noiembrie. Asta se întâmplă pentru că, în timpul anului, o execuţie bugetară prudentă îţi permite la final de an un spaţiu fiscal prin care să se acopere mai multe cheltuieli bugetare angajate în timpul anului cu respectarea ţintei de deficit bugetar.

Datele privind execuţia bugetară cât şi principalii indicatori economici după primele zece luni ale anului au făcut necesară o nouă rectificare bugetară pozitivă pentru că în contul veniturilor bugetare au fost înregistrate încasări mai mari decât prognoza iniţială cu cca. 287 milioane lei, creşterea economică anticipată pentru finalul anului a fost majorată de la 4,1% la 4,8% iar deficitul bugetar era de 0,7% în luna octombrie faţă de ţinta estimată de 2,8%.

Aşadar, datele privind evoluţia economică şi situaţia încasărilor bugetare din veniturile fiscale ne-au permis o nouă rectificare în luna noiembrie. Prin această rectificare au fost distribuite sume suplimentare în valoare de cca. 287 milioane lei şi au fost alte redistribuiri între ministerele şi instituţiile care au făcut economii în 2016 către celelalte instituţii care au angajat cheltuieli mai mari.

Am asigurat finanţări suplimentare pentru sănătate, agricultură, investiţii, proiecte şi politici publice, plata drepturilor sociale etc. Am analizat temeinic să vedem unde pot fi cheltuiţi banii până la sfârşitul anului şi, acolo unde am constat că resursele nu pot fi folosite, le-am redistribuit, astfel încât ele să ajungă unde erau necesare.

În cadrul ultimei rectificări, proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile 2014-2020 au fost majorate cu peste 1 miliard de lei pentru bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Banii alocaţi prin această rectificare bugetară au permis începerea de la 1 decembrie a unor plăţi finale aferente schemelor de plăţi directe, în limita sumei de 1,09 miliarde lei.

Pentru finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală, aflat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, am asigurat 1,245 miliarde de lei pentru acoperirea plăţilor necesare până la finalul anului pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii şcolare şi de drumuri.

Alocările suplimentare de la Agricultură şi Dezvoltare Regională nu au fost rezultatul unor presiuni politice, ci efectul execuţiei bugetare realizate de aceste ministere care au reuşit să avanseze la plată sume mai mari faţă de alţi ordonatori de credite.

Sume importante de bani au fost alocate şi la Muncă (peste 142 milioane lei) pentru plata integrală a drepturilor de asistenţă socială sau la Sănătate, unde am avut în vedere credite de angajament suplimentare în sumă de 2,21 miliarde de lei.

Fondurile alocate suplimentar au provenit în principal din economiile ministerelor efectuate în primele 10 luni. De exemplu, ministerul Finanţelor Publice a economisit 1,18 miliarde de lei din dobânzi şi din contribuţia României la bugetul UE dar şi din economii la cheltuieli de personal. Alte economii importante au fost realizate la Transporturi (254 mil. lei), Apărare (360 mil. lei) etc.

De ce la a doua rectificare a fost păstrată o estimare nerealistă privind fondurile europene, mai ales cu o lună înainte de încheierea execuţiei bugetare?

Estimările privind cheltuirea fondurilor europene sunt centralizate de Ministerul Finanţelor Publice în proiecţia bugetară a unui an, pe baza informaţiilor transmise de autorităţile publice locale sau centrale privind proiectele cu finanţarea europeană pe care intenţionează să le deruleze în acel an.

Vorbim în principal de estimări ale beneficiarilor instituţii publice în baza cărora ministerul de Finanţe trebuie să le asigure cheltuială iniţială şi cofinanţarea necesară. Dacă aceste proiecte sunt eliminate din structura bugetului, chiar şi cu o lună înainte de încheierea anului, acele autorităţi, dacă ar obţine finanţarea europeană nu ar mai putea lansa derularea acelui proiect în anul bugetar respectiv, pentru că nu ar mai exista în nicio prevedere bugetară. Mai mult, derularea unui proiect sau angajarea unor sume fără o prevedere bugetară este ilegală.

Reducerea cheltuielilor alocate în buget fondurilor europene ar fi stopat posibilitatea lansării de noi proiecte pe principiul că o cheltuială nu poate fi angajată. Pe de altă parte, în tot cursul anului 2016 am făcut eforturi ca în cadrul prioritizării proiectelor să mutăm pe fonduri europene proiecte demarate integral cu fonduri din buget, pentru a creşte absorbţia pentru perioada 2007 - 2013. Ori, o diminuare a acestor prevederi bugetare ar fi făcut efortul nostru inutil.

Au fost acuzaţii că, de fapt, această estimare iniţială nerealistă privind absorbţia de fonduri europene a fost păstrată pentru a ascunde alte cheltuieli sau corecţii bugetare în ultimele luni de guvernare.

Nicidecum. Acest lucru nu ar fi fost oricum posibil, ţinând cont de tehnica bugetară. Trebuie să fie foarte clar pentru toată lumea că aceste venituri estimate dacă nu au fost realizate conform proiecţiei bugetare iniţiale, nici nu au intrat în bugetul României, nici nu au fost cheltuite "pe ascuns" şi nici nu au dispărut.

Procesul de absorbţie începe cu efectuarea cheltuielilor, pentru care sunt prevăzute sume similare pe venituri, tocmai pentru ca procesul de absorbţie să nu dezechilibreze bugetul. Sunt cheltuieli "în oglindă" cu veniturile. Cu alte cuvinte, dacă nu se realizează cheltuieli din fonduri europene, nici la venituri nu rezultă încasări de la Uniunea Europeană.

Din păcate, de foarte multe ori în ultimii ani au fost supraestimate veniturile din fonduri europene şi nu e prima dată când acestea nu se realizează conform prognozei. Este o problemă structurală, a modului în care se realizează proiecţia bugetară corelat cu implementarea proiectelor europene realizate de instituţiile publice şi care nu a fost specifică acestui an, aşa cum se lasă să se înţeleagă.

În ultimii ani au fost aproape sistematic diferenţe între veniturile estimate şi cele realizate din fonduri europene. În 2014, au fost prognozate 14,8 miliarde lei şi au fost realizate 12,9 miliarde lei, deci au "lipsit" aproape 2 miliarde de lei. Iar în 2013 a fost şi mai rău, după ce au fost prognozate la rectificare încasări de 12,4 miliarde lei, în final au fost realizate venituri mai puţine cu peste 3 miliarde de lei, iar în 2012 au "lipsit" din aceleaşi motive 4,6 miliarde lei.

Chiar şi în anul 2015, când a fost un an de final pentru exerciţiul financiar 2007 – 2013 şi era de aşteptat să se acumuleze decontările din anii anteriori, tot a fost "gaură" (dacă judecăm lucrurile în această interpretare) de aproape de 3 miliarde de lei, culmea, faţă de o prognoză rectificată chiar în cursul anului. Foarte important de spus că, în decembrie 2015 au fost atrase 7 miliarde de lei, adică aproape o treime din suma totală atrasă în 2015.

În ce măsură diminuarea deficitului bugetar s-a făcut prin reducerea cheltuielilor de investiţii?

Este aceeaşi situaţie cu estimarea privind veniturile prognozate din fonduri europene.

La fiecare început de an se aprobă diverse prevederi bugetare pentru diferite proiecte de investiţii propuse de principalii ordonatori de credite. Chiar dacă unele dintre aceste proiecte nu avansează conform proiecţiei bugetare iniţiale, prevederile bugetare respective trebuie menţinute, altfel nu ar putea fi derulate acele investiţii.

La final de an se fac corecţiile necesare, astfel încât execuţia bugetară să reflecte realitatea. Aceste corecţii sunt însă de cele mai multe ori negative la capitolul investiţii şi acest lucru se întâmplă aproape în fiecare an. În alţi ani, a fost chiar mai rău din acest punct de vedere, comparativ cu 2016.

Astfel, în 2016, cheltuielile de capital realizate au însumat 18,7 miliarde lei, respectiv 98% din cât au fost programate. În noiembrie 2015, cheltuielile de capital realizate au fost de numai 53% din programul de 19 miliarde. Doar finalizarea unor proiecte de investiţii în valoare de 8 miliarde de lei în decembrie 2015, a condus la creşterea implementării cheltuielilor de capital la 93% din programul pe 2015.

Trebuie să înţelegem că marile proiecte de investiţii, în special cele de infrastructură rutieră, necesită o pregătire judicioasă înainte de derularea efectivă a investiţiei. De la faza de pregătire până la finalizare, un astfel de proiect de infrastructură, realizat riguros, durează 3-4 ani. Ori, noi, în 2016, mai ales la capitolul infrastructură, nu am găsit proiecte pregătite pentru execuţie, care să permită plăţi semnificative realizate în cursul anului. Pentru ca noi să fi putut realiza aceste cheltuieli, asta ar fi presupus să fi preluat la sfârşitul anului 2015 proiecte serioase aflate în execuţie. Şi aici, ca şi la fonduri europene, a trebuit să deblocăm proiecte care stagnau de ani de zile. În momentul de faţă se lucrează pe toate proiectele de infrastructură rutieră contractate. Dacă actualul guvern le va continua, s-ar putea face plăţi semnificative în următorii ani.

În acest sens, am deblocat activitatea de lucrări pe 160 de Km de autostradă şi am pregătit lansarea licitaţiilor pentru alţi 500 Km de autostradă, 300 Km de drum expres şi 9 variante ocolitoare. Aceasta este "moştenirea" guvernului Cioloş la capitolul marilor proiecte de investiţii.

Situaţia încasărilor din ultimele luni arată o prăbuşire a veniturilor, în special la capitolul încasări din TVA şi sunt critici cu privire la ritmul de colectare.

Nu este adevărat. Dimpotrivă. Încasările lunare, inclusiv în noiembrie şi decembrie s-au păstrat în ritmul mediu anual şi au fost conform programărilor iniţiale.

Noi am început anul cu aplicarea unei reduceri majore de fiscalitate prin diminuarea cu o cincime cotei de TVA de la 24 la 20% şi ulterior, începând din iunie, cu un TVA de 9% la alimente. În medie, pentru tot anul am avut o cotă de TVA redusă cu 26%. În schimb, încasările din TVA, care asigură o treime din bugetul României, au avut o diminuare medie anuală de doar cca. 8-9%. Cu alte cuvinte, deşi taxa a fost redusă cu 26% din valoarea acesteia, am încasat doar cu 9% mai puţin. Asta urmare şi a unui consum crescut, dar şi datorită unei colectări îmbunătăţite.

În noiembrie şi decembrie, situaţia încasărilor din TVA a fost în linie cu media anuală, respectiv încasări mai mici cu 8-9% faţă de aceeaşi lună din anul precedent. În schimb, în decembrie s-a înregistrat o situaţie excepţională, întrucât am reuşit să decontăm rambursări din TVA cu un miliard de lei mai mult decât în mod obişnuit. Acest lucru a diminuat suma finală a TVA pentru decembrie, însă avantajează bugetul pe 2017. Practic, în decembrie am decontat un miliard de lei în plus care altfel ar fi fost decontat în luna ianuarie din 2017. În acest fel am uşurat povara pe noul buget 2017.

Deci, în decembrie nu avem nicio cădere a încasărilor din TVA, dimpotrivă, dacă ţinem cont de decontările făcute în avans pentru rambursările din TVA, putem spune că am înregistrat o sumă mai mare în contul acestor venituri.

România a înregistrat în 2016 cel mai mic nivel din ultimii zece ani al veniturilor ca pondere în PIB, de doar 29,2%.

Reducerea cotelor de impozitare conduce şi la reducerea încasărilor din taxe şi impozite. E adevărat că rămân mai mulţi bani în economie dar şi mai puţini bani la stat. Noul cod fiscal implementat din ianuarie 2016 a condus la diminuarea veniturilor din taxe şi impozite cu 10,5 miliarde lei.

Nivelul veniturilor bugetare din 2016 a fost de cca. 221,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă într-adevăr un procent de 29,2% dintr-un PIB de 758,5 miliarde lei. Aici însă trebuie să avem în vedere că anul 2016 a fost marcat de o reducere majoră de taxe, în special la TVA, dividende, impozit pe venit etc. Totuşi, colectarea arată o recuperare a acestor reduceri în încasările fiscale. De exemplu, reducerea medie a cotei de TVA a fost de 26% în 2016, în timp ce încasările s-au diminuat cu numai 9%.

Totodată, procentul mai redus al veniturilor bugetare în PIB se datorează şi faptului că în 2016 am o avut o creştere economică mare, de cca. 4,8%. Este firesc în aceste condiţii, ca la un PIB mai mare, cu acelaşi nivel al taxelor sau chiar mai redus, cum a fost cazul în 2016, ponderea veniturilor bugetare în PIB să scadă.

Eficienţa colectării taxelor se măsoară însă în cifre: ANAF a colectat în 2016 cu 2,60 de miliarde de lei mai mult decât în 2015 şi cu 3,52 miliarde de lei mai mult decât în programul prevăzut în ianuarie 2016.

Ce impact are nerealizarea unor venituri bugetare estimate în 2016 pentru bugetul anului 2017?

Bugetul de stat se construieşte pe principiul anualităţii. Construcţia noului buget pe 2017 începe de la zero, atât ca venituri cât şi pe partea de cheltuieli. La sfârşitul anului bugetar, se compară cheltuielile cu veniturile şi rezultă deficit sau surplus bugetar, care nu se transferă în bugetul anului următor. Deficitul se adaugă datoriei publice şi nu afectează în niciun fel bugetul pe anul următor.

Nerealizarea unor venituri bugetare estimate în 2016, în special din venituri nefiscale, din fonduri europene, nu are niciun impact negativ asupra bugetului din 2017. Dimpotrivă, s-ar putea spune că prin deblocarea multor proiecte din fonduri europene în 2016, am creat condiţiile pentru încasarea mai multor venituri la acest capitol în 2017. Din estimările noastre, în 2017, România ar trebui să încaseze cca. 3 miliarde de Euro de la Uniunea Europeană pentru proiectele deblocate de noi în 2016.

Cei care afirmă că din veniturile prognozate şi nerealizate în bugetul pentru 2016 ar fi putut face în 2017 spitale, autostrăzi, majorări de salarii şi pensii, fac afirmaţii pur propagandistice fără nicio legătură cu regulile de execuţie bugetară.

Aţi lăsat o proiecţie bugetară pentru 2017? Cât de sustenabilă este în contextul măsurilor promise de noul guvern?

Sigur, am lăsat o proiecţie bugetară pentru 2017 plecând de la datele preliminare privind execuţia bugetară pe anul anterior. Noi am prevăzut un nivel al veniturilor similar celui estimat în 2016, respectiv cca. 236 miliarde lei şi un deficit de 2,9%.

Însă, noul guvern a adoptat deja o serie de decizii cu un impact bugetar suplimentar de cca. 9 miliarde de lei, care se adaugă la deficitul prognozat de 2,99%. Aceasta înseamnă din punctul nostru de vedere că după prima lună de guvernare din 2017 vorbim de o nouă estimare a deficitului care în aceste condiţii ar urma să depăşească 4% din PIB, ceea ce face foarte greu sustenabilă proiecţia bugetară pentru 2017.

Cea mai mare problemă a actualului guvern este creşterea veniturilor în 2017 la un nivel de 253 miliarde de lei, pe cât se bazează programul actual de guvernare, de la un nivel de 221,5 miliarde lei înregistrat în 2016. Cu alte cuvinte, este necesară o creştere cu 15% a veniturilor în 2017 faţă de 2016 pentru acoperi "gaura" de peste 30 miliarde de lei din bugetul necesar pentru realizarea promisiunilor din programul de guvernare.

Estimarea veniturilor pentru 2017 la 253 mld lei, în programul de guvernare al PSD, s-a făcut pe baza unei prognoze a creşterii economice de 5,5% , cu mult peste prognoza noastră de 4.3% şi peste prognoza altor instituţii, de sub 4%.

Angajarea unor promisiuni în baza unor estimări nerealiste de creştere economică şi implicit de venituri bugetare nu este responsabilitatea guvernului Cioloş.

Execuţia bugetară din 2016 a fost responsabilă şi transparentă: nu există nicio "gaură" în buget, nu am lăsat nicio moştenire grea actualului guvern, dimpotrivă, le-am uşurat povara fiscală prin rambursări mai mari de TVA (1 mld lei în plus) şi le-am creat condiţii favorabile pentru a încasa mai mulţi bani europeni în 2017 (cca. 3 mld. euro).

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor