Giganţii energetici desfid dezideratul reducerii dependenţei energetice de ruşi

Criza din Ucraina a reamintit dureros Europei că este legată ombilical de Rusia prin gazoductele ce asigură 30% din gazul consumat la nivel european şi că economiile le-ar putea fi oricând semi-paralizate dacă Vladimir Putin le închide robinetul cu gaz. Spectrul frigului ce ar putea urma la iarnă şi a uzinelor care stau, a dat naştere unui nou imperativ la nivel european"Reduceţi dependenţa energetică de ruşi!" În numele acestui deziderat, marile companii fac şi desfac contracte, însă acţiunile lor mai par mai degrabă circumscrise intereselor comerciale decât securităţii energetice ale UE.
Loredana Diacu
04.06.2014

focus

alte articole

(STR / AFP / Getty Images)
Loredana Diacu
04.06.2014

Criza din Ucraina a reamintit dureros Europei că este legată ombilical de Rusia prin gazoductele ce asigură 30% din gazul consumat la nivel european şi că economiile le-ar putea fi oricând semi-paralizate dacă Vladimir Putin le închide robinetul cu gaz. Spectrul frigului ce ar putea urma la iarnă şi al uzinelor care stau, a dat naştere unui nou imperativ la nivel european "Reduceţi dependenţa energetică de ruşi!". În numele acestui deziderat, marile companii fac şi desfac contracte, însă acţiunile lor par mai degrabă circumscrise intereselor comerciale decât securităţii energetice a UE.

Trans Adriatic Gas Pipeline

Conform unei analize Focus Energetic, francezii şi nemţii se pregătesc să se retragă din proiectul gazoductului Trans Adriatic Gas Pipeline (TAP), proiect menit să reducă dependenţa Europei de gazul natural rusesc. Grupul energetic francez Total şi cel german E.ON, intenţionează să se retragă din TAP, au declarat unii responsabili din conducerea companiei energetice de stat SOCAR din Azerbaidjan, conform Reuters.

TAP ar urma să transporte anual 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale din Turcia în Italia, via Grecia şi Albania. Cu o lungime de 870 de kilometri, gazoductul se va conecta cu conducta Trans Anatolian Pipeline (TANAP) la punctul de frontieră Kipoi dintre Grecia şi Turcia, pentru a ajunge până în sudul Italiei, via Marea Adriatică.

Gazele, extrase din câmpul azer Shah Deniz, vor fi aduse prin conducte cu o lungime totală de 3.500 de kilometri prin Azerbaidjan, Georgia, Turcia, Grecia, Bulgaria, Albania şi prin Marea Adriatică în Italia. Proiectul include gazoductul TANAP, ce va transporta gaze în Turcia, precum şi conducta TAP, care va transporta gaze din Turcia către Italia, prin graniţa cu Grecia, prin Marea Adriatică, ocolind România.

Mai mult, se pare că şi elveţienii de la Axpo (iniţiatorii TAP, de pe vremea când se numeau EGL), vor renunţa şi ei la acţiunile pe care le mai deţin în proiect. În prezent, acţionarii TAP sunt companiile BP (20%), SOCAR (20%), Statoil (20%), Fluxys (16%), Total (10%), E.ON (9%) şi Axpo (5%). Proiectul a fost selectat anul trecut de consorţiul care dezvoltă zăcământul de gaze Shah Deniz II din Azerbaidjan, unul dintre cele mai mari câmpuri de gaze naturale din lume, pentru a transporta gazele spre Europa, în detrimentul proiectului Nabucco în care era acţionar şi statul român, prin Transgaz.

Merită reamintit că doi dintre acţionarii TAP, Total, care se retrage din proiect, şi BP, care nu a dat vreun semnal public în acest sens, au participat recent la Forumul Internaţional de la St. Petersburg, în ciuda cererilor emise de Casa Albă pentru boicotarea evenimentului.

Cu ocazia forumului, BP a semnat cu Rosneft - cea mai mare companie petrolieră de stat a Rusiei - o înţelegere de extindere şi aprofundare a relaţiilor în domeniul energetic, vizând explorarea de resurse naturale, în comun, în regiunea Volga-Ural. Mişcarea a fost făcută în ciuda faptului că directorul Rosneft, Igor Sechin este pe lista persoanelor împotriva cărora Statele Unite a impus o serie de sancţiuni economice, în contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei.

La rândul său, gigantul francez Total S.A. a semnat un acord cu Lukoil – a doua companie petrolieră a Rusiei – pentru a explora după ţiţei şi gaze. Directorul companiei, Cristophe de Margerie, a depus eforturi pentru a reasigura colaboratorii ruşi de determinarea companiei sale.

Total renunţă şi la Shah Deniz

Total se retrage şi din proiectul de gaze naturale Shah Deniz din Azerbaidjan. Compania petrolieră Turkish Petroleum (TPAO) a semnat, recent, un acord cu francezii pentru a prelua participaţia de 10% deţinută de aceştia în proiect.

În urma respectivului acord, ale cărui detalii financiare nu au fost dezvăluite, participaţia deţinută de TPAO la proiectul de gaze naturale Shah Deniz va creşte de la 9% până la 19% iar Total iese din acest proiect.

Shah Deniz este cel mai mare câmp de gaze naturale din Azerbaidjan şi este dezvoltat de un consorţiu de firme compus din BP, Statoil, SOCAR şi TPAO. Shah Deniz a început să livreze gaze din 2006 ajungând în prezent, la o capacitate anuală de aproximativ 10 miliarde metri cubi. Etapa a doua a exploatării zăcământului Shah Deniz va permite producţia a 16 miliarde de metri cubi de gaze naturale începând din 2019. 10 miliarde de metri cubi vor aproviziona Europa iar şase miliarde metri cubi vor fi destinaţi Turciei.

SOCAR vrea să vândă parte din acţiunile TANAP

Compania azeră de stat SOCAR, acţionară la TAP şi la Shah Deniz ar putea să-şi reducă participaţia pe care o deţine la proiectul TANAP, a declarat preşedintele grupului, Rovnag Abdullayev, conform Reuters.

Preşedintele SOCAR a precizat că grupul său va rămâne în continuare acţionarul majoritar în TANAP, însă ia în considerare posibilitatea de a vinde un pachet de 7%, din cele 58% din acţiuni pe care le deţine. “Vom păstra un pachet de 51%“, a spus Abdullayev, explicând că SOCAR ar putea vinde 7% unei companii dacă va exista certitudinea că astfel se vor realiza progrese în proiect.

Pachetul de 7% SOCAR ar putea merge către compania Botaş, care operează reţeaua de oleoducte şi gazoducte din Turcia, şi a semnat recent un acord cu azerii pentru a-şi majora, de la 20% până la 30%, participaţia sa la proiectul conductei de gaze Trans-Anatolian Pipeline (TANAP). Alături de SOCAR şi Botaş, restul de 12% din acţiunile TANAP sunt deţinute de grupul petrolier britanic BP, care a intrat în proiect anul trecut.

Costurile conductei TANAP se ridică, conform estimărilor preliminare, la 20 de miliarde de dolari iar construcţia conductei ar urma sa fie finalizată, conform ministrului turc al Energiei, Taner Yildiz, până în 2018, pentru a se începe livrările de gaze naturale de la Shah Deniz II în 2019.

South Stream

În timp ce giganţii energetici fac şi desfac acorduri, Comisia Europeană a cerut din nou, marţi, Bulgariei să sisteze activităţile de construcţie a gazoductului South Stream, prin care Rusia ar putea transporta gaze către Europa ocolind Ucraina.

Chantal Hughes, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru Piaţa Internă şi Servicii, Michel Barnier, a atras marţi atenţia asupra faptului că South Stream Bulgaria a fost însărcinată cu proiectarea, finanţarea, construcţia şi operarea gazoductului fără a se urma vreo procedură care să permită concurenţa şi transparenţa, relatează Novinite.

În decembrie 2013, Comisia Europeană le-a solicitat ţărilor participante la proiectul South Stream să renegocieze acordurile bilaterale cu Rusia, astfel încât să respecte legislaţia comunitară. La jumătatea lunii aprilie, pe fondul crizei din Ucraina, UE a anunţat că South Stream nu mai este o prioritate, în timp ce Parlamentul European a adoptat o rezoluţie fără caracter obligatoriu pentru oprirea proiectului.

Comunitatea Europeană de Energie a declarat că toate acordurile semnate de Rusia cu Austria, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Ungaria şi Italia plus Serbia se abat de la normele europene

În ciuda rezoluţiei adoptate de Parlamentul European care recomandă ţărilor membre să nu participe la proiectul South Stream şi să caute soluţii de a scădea dependenţa de gazul rusesc, mai multe ţări europene acţionează exact invers. În Austria, OMV face paşi concreţi pentru începerea proiectului, iar Bulgaria devine deja „calul troian” al Rusiei în UE.

Pe 29 aprilie, la o zi după anunţarea noilor sancţiuni impuse de SUA şi UE Rusiei pentru destabilizarea Ucrainei, gigantul austriac OMV a semnat un memorandum de înţelegere cu Gazprom pentru construirea sectorului austriac al South Stream, ajutând astfel nemijlocit Rusia să şunteze reglementările europene în materie de energie.

Una dintre obiecţiile formulate de UE faţă de South Stream (încă de dinainte de criza din Ucraina) fiind aceea că proiectul South Stream încalcă legislaţia europeană, în sensul în care nu permite şi altor furnizori interesaţi, diferiţi de Gazprom, să aibă acces la conducta ce ar urma să aducă gazele ruseşti până în centrul şi sudul Europei, ocolind teritoriul Ucrainei. Gazprom va fi atât producător, cât şi distribuitor de gaz în cadrul proiectului, ceea ce contravine cu regulile anti-monopol ale UE ce impun separarea celor două activităţi. Odată intrat şi OMV în acest joc, Rusia va putea ataca UE la OMC, susţinând că South Stream este un proiect internaţional, iar regulile europene n-ar trebui să i se aplice.

Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), Wintershall Holding din Germania şi EDF din Franţa (15% fiecare).

În final, merită, poate, amintit că Aleksei Miller, şeful Gazprom, a fost exclus de pe lista persoanelor ce urmau să fie vizate de sancţiunile economice ale UE, în urma puternicului lobby făcut la Bruxelles de mai multe companii energetice franceze, germane şi italiene care au făcut demersuri pentru a-l proteja pe Miller.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor