Google se luptă cu propunerea ONU privind cenzurarea Internetului

Logo-ul companiei Google la sediul central, Mountain View, California
Logo-ul companiei Google la sediul central, Mountain View, California (KIMIHIRO HOSHINO / AFP / Getty Images)

Google a luat poziţie împotriva unui efort condus de ONU pentru a decide viitorul Internetului liber, la o întâlnire în luna decembrie a Uniunii Internaţionale pentru Telecomunicaţii (ITU), un organism condus de ONU.

Website-ul Google, pe pagina http://www.google.com/takeaction/, oferă informaţii detaliate despre posibilele schimbări legislative viitoare la întâlnirea cu uşile închise a ITU de luna viitoare. Website-ul oferă şi un material video cu oameni din jurul lumii spunând: “Un Internet liber şi deschis depinde de mine” în limba lor naţională şi cere publicului să ia măsuri şi “spuneţi-le (guvernelor) că voi susţineţi un Internet liber şi deschis”.

Pe pagina sa, Google spune că în decembrie, “ITU aduce împreună organisme pentru administrare şi supervizare din jurul lumii pentru a renegocia un acord pentru comunicaţii vechi de decenii” şi că “schimbările propuse la acordul actual ar putea creşte cenzura şi ar putea ameninţa inovaţiile”.

Viitoarea propunere ONU/ITU nu este nouă. Anul trecut, ţările cu cenzură represivă asupra Internetului – în special China şi Rusia – au devenit mai insistente ca SUA să predea Naţiunilor Unite supervizarea funcţionalităţii Internetului.

SUA au exprimat temeri serioase cu privire la propunerea ONU/ITU. În luna mai a acestui an, legiuitorii ambelor părţi ale spectrului politic şi-au exprimat opoziţia faţă de această măsură. Senatorul republican Marco Rubio a criticat propunerea ONU, spunând că Rusia şi China nu sunt “bastioane ale libertăţii Internetului” şi că “niciuna din ţările care interzic căutările după anumiţi termeni nu ar trebui să fie lider în cadrul internaţional pentru reglementarea Internetului”.

În iunie 2012, SUA au adoptat un proiect de lege bipartizan care a eliminat predarea controlului Internetului în mâinile ONU sau ITU, temându-se ca predarea controlului va fi folosită pentru a cenzura operaţiunile pe Internet în unele ţări membre şi pentru a suprima drepturile cetăţenilor din acele ţări. Într-un articol publicat în februarie 2012 în Wall Street Journal, Robert McDowell, comisarul republican în Comisia Federală pentru Comunicaţii (CFC), a avertizat că "o reglementare centralizată şi internaţională, de la niveluri superioare spre cele inferioare, este contrară arhitecturii Reţelei”.

Mai recent, propunerea finală din partea Rusiei către ITU a fost postată pe Internet şi a ridicat mai multe temeri. Propunerea Rusiei, făcută în 13 noiembrie, nu ascunde dorinţa sa de a controla tot traficul pe Internet în interiorul graniţelor sale. În mod particular, propunerea susţine că “Statele membre ar trebui să aibă dreptul suveran de a administra Internetul în cadrul teritoriului lor naţional, precum şi de a administra numele domeniilor de Internet la nivel naţional”.

Cenzura prea agresivă nu este o amprentă specifică doar a guvernului rus. La începutul acestui an, China a găzduit o “Masă Rotundă privind Internetul în Ţările Aflate în Curs de Dezvoltare”, unde participanţii au căzut de acord că “Internetul trebuie să fie administrat de guverne, cu o concentrare aparte pe influenţa reţelelor sociale asupra societăţii”. O administrare guvernamentală de acest fel va fi pe placul Chinei, al cărei regim comunist este cunoscut pentru cenzurarea şi monitorizarea la scara mare a Internetului – alături de abuzuri la scara mare a drepturilor omului.

Propunerile ITU asupra Internetului au fost ignorate de mass media principală şi ascunse publicului, campania Google fiind cea mai puternică voce de până acum ce se opune măsurilor. Deşi s-ar putea spune că temerile Google asupra cenzurii Internetului ar putea fi egoiste (până la urmă, motorul de căutare obţine venituri din afişarea de reclame ce ţin de diferite domenii), nu există dubii că Google a condus drumul în anii recenţi în lupta împotriva cenzurării Internetului în jurul lumii: a publicat unui Raport al Transparenţei privind aplicarea legii, a părăsit China datorită cenzurării Internetului şi a atacurilor cibernetice îndreptate împotriva motorului de căutare în 2010 şi şi-a înnegrit faimosul său logo de pe pagina sa principală în ianuarie 2012 în semn de protest faţă de proiectul de lege ACTA.

Corporaţiile de obicei sunt cunoscute ca neavând un suflet, dar Google, pe baza acţiunilor sale de acest gen, s-ar putea să aibă sclipirea unuia.