Histria, locul unde nu se mai descoperă nimic

Cel mai vechi oraş atestat al României, Histria, este lăsat de izbelişte, de ani buni, de către stat, vechiul polis întemeiat în secolul VII î.H de către grecii din Milet fiind acum un şantier arheologic unde, din lipsa fondurilor, cercetările se efectuează cu încetinitorul. Conform publicaţiei locale “Dezvăluiri”, în ultimii patru ani aici s-a descoperit un singur obiect de valoare, o statuie găsită însă din întâmplare, în timpul unor lucrări de conservare a locului.

Dacă vrei să vizitezi cel mai vast şantier arheologic al României vei avea dezamăgirea să nu găseşti nimic nou, ruinele aflându-se exact în acelaşi stadiu ca şi acum patru ani. Nu se prea mai sapă la Histria: arheologii de la Bucureşti vin abia la sfârşitul lui iulie şi vor sta doar până în septembrie pentru că nu sunt bani pentru săpături sistematice şi din acest motiv nu trebuie să ne aşteptăm nici anul acesta la vreo descoperire importantă.

Singura descoperire importantă din ultimii ani este statuia unei pantere care, potrivit custodelui Gheorghe Stan (singurul specialist care stă aici tot timpul), este o reprezentare a zeului Bachus. Statuia a fost descoperită din greşeală, în anul 2009, în Zona Sacră, pe când se lucra la întărirea unui zid gata să se dărâme.

Arheologii au tras concluzia că în acel perimetru s-ar fi putut găsi un templu al lui Bachus, despre care nu s-a ştiut până în prezent. Acesta ar fi al cincilea templu din Zona Sacră, la vedere fiind doar fostele fundaţii ale templelor, lângă care au fost montate plăcuţe care îţi spun o poveste trunchiată a edificiilor.

Templul Afroditei (făcut din calcar perisabil) este acoperit de mai bine de 30 de ani de nişte plăci de tablă ruginite şi masive, care mai mult urâţesc locul şi sunt de natură să sperie orice turist. Nimeni, cu excepţia custodelui Stan, nu te ghidează în incinta sitului, specialistul care locuieşte într-un sat din apropiere fiind singurul ghid al şantierului pe o perioadă de cel puţin 10 luni pe an.

Actualul responsabil ştiinţific al Histriei, doctorul Mircea Victor Angelescu, este un personaj considerat de mulţi drept unul controversat. De-a lungul timpului s-a scris despre el în presa centrală că ar fi interesat de afaceri nu tocmai curate în domeniul arheologiei. Este vorba mai ales de marele scandal „Aurul Dacilor”, al celor 15 brăţări dacice pe care statul român le-a recuperat pe bani grei.

Nu se prea mai sapă la Histria: arheologii de la Bucureşti vin abia la sfârşitul lui iulie şi vor sta doar până în septembrie pentru că nu sunt bani pentru săpături sistematice şi din acest motiv nu trebuie să ne aşteptăm nici anul acesta la vreo descoperire importantă.

Considerat de mulţi drept omul de încredere al lui Adrian Năstase, Angelescu a fost acuzat de modalitatea bizară de recuperare a brăţărilor, el fiind reprezentantul României în această afacere stranie. Angelescu a ţinut mereu legătura cu Barbra Deppert Lipitz, persoana din Germania care a semnalat statului român existenţa celor 15 Brăţări de Aur şi care a primit de la Ministerul Culturii suma de 200.000 de euro.

Angelescu a fost adesea atacat de colegi de-ai săi, care i-au imputat implicarea în afaceri dubioase, precum scoaterea unor vestigii de preţ din şantierele arhelogice şi vinderea lor la traficanţii de pe piaţa neagră. Nu s-a dovedit niciodată nimic însă, iar Angelescu nu a fost inculpat în vreun dosar penal.

Recent, preşedintele PNL Constanţa, deputatul George Dragomir, şi ministrul culturii, Puiu Haoşoti, au anunţat că statul va investi sume importante la Histria. Banii vor merge în special pentru continuarea săpăturilor la Histria, dar şi pentru proiecte mai ample legate de acest loc, precum teatrul antic şi chiar şoseaua Deltei, ce urmează să lege Constanţa de Delta Dunării.