Hong Kong: Mii de persoane protestează împotriva violenţelor comise de triade

Ciocniri violente între poliţie şi manifestanţi anti-guvern în districtul Yuen Long din Hong Kong, 27 iulie 2019
Ciocniri violente între poliţie şi manifestanţi anti-guvern în districtul Yuen Long din Hong Kong, 27 iulie 2019 (Anthony Wallace/AFP/Getty Images)

Poliţia din Hong Kong a folosit gaze lacrimogene, sâmbătă, pentru a dispersa mulţimile de manifestanţi care au cerut luarea de măsuri împotriva presupuşilor membri ai triadelor locale care au bătut protestatari pro-democraţie în 21 iulie, potrivit Deutsche Welle.

Mii de oameni au mărşăluit într-o zonă rurală a Hong Kong-ului, în apropierea graniţei cu China continentală, sfidând o interdicţie aplicată de poliţie.

Unii manifestanţi au scandat slogane anti-poliţie precum, „poliţia neagră” sau „ei cunosc legea, ei încalcă legea”.

Ciocniri violente au erupt după ce forţele de ordine au încercat să disperseze manifestanţii în câteva puncte fierbinţi al districtului Yuen Long din nord-vestul Hong Kong-ului.

Poliţia a tras câteva runde de gaze lacrimogene şi a folosit spray cu piper, în timp ce unii manifestanţi au răspuns aruncând diverse proiectile asupra poliţiştilor.

În alte locuri, manifestanţii au construit baricade din parapete pentru a împiedica poliţia să înainteze.

Presupus atac al triadelor

Furia publică s-a amplificat începând cu duminica trecută, când un grup de bărbaţi îmbrăcaţi cu tricouri albe, înarmaţi cu bastoane şi ţevi, au atacat manifestanţi anti-guvern şi pasageri la gara din Yuen Long. În urma atacului, 45 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale.

Manifestanţii au declarat că bătăuşi plătiţi din zona locală sunt răspunzători pentru atacuri şi au acuzat poliţia că nu le-a oferit protecţie. Poliţia susţine că a efectuat deja aproximativ 12 arestări.

O manifestantă, dna Chin, a declarat mass mediei că „poliţiei i-a luat aproximativ 40 de minute să sosească la gară” după izbucnirea violenţelor din 21 iulie, chiar dacă secţia de poliţie se află la mică distanţă.

Răspunsul foarte întârziat al poliţiei şi imaginile video filmate de trecători în care pot fi văzuţi poliţişti interacţionând cu presupuşi atacatori, fără a face însă vreo arestare, au generat ample speculaţii privind eventualele legături dintre forţele de ordine şi triade în scopul atacării manifestanţilor.

Un al alt manifestant, dl Wong, a afirmat că reacţia lentă a poliţiei l-a făcut să „bănuiască un fel de colaborare cu triadele, sau cel puţin politia s-a făcut că nu vede”.

Protestul de astăzi a marcat cea de-a opta săptămână consecutivă de proteste în fosta colonie britanică.

Protestele răspândite din Hong Kong, care au demarat la începutul lunii iunie, au fost declanşate de un controversat proiect de lege propus de guvernul local, potrivit căruia rezidenţii din Hong Kong, precum şi cetăţenii străini şi chinezi care trăiesc sau călătoresc prin oraş, pot fi extrădaţi în China continentală pentru a fi judecaţi în instanţe controlate de Partidul Comunist Chinez. Criticii susţin că proiectul de lege ar permite regimului comunist de la Beijing să obţină controlul asupra unui mare număr de activişti pro-democraţie şi va submina autonomia şi drepturile umane fundamentale ale Hong Kong-ului ţinând cont de faptul că rata condamnărilor în statul comunist este de peste 99,9%.

Întrucât guvernul fostei colonii britanice a refuzat să onoreze cererile manifestanţilor – inclusiv retragerea definitivă şi completă a proiectului de lege şi demisia şefului Executivului oraşului, Carrie Lam – protestele s-au amplificat şi au fost raportate tot mai multe cazuri de ciocniri violente cu poliţia. Manifestanţii, care la apogeul mişcării de protest au numărat câteva milioane, şi-au direcţionat tot mai mult nemulţumirile către poliţia oraşului, care a folosit gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc, şi împotriva unui guvern pe care îl consideră a fi marioneta Beijingului. De asemenea, manifestanţii cer reducerea amestecului Chinei în problemele metropolei.

Marea Britanie a predat Hong Kong-ul în mâinile chinezilor în 1997 ca parte a unui acord care a inclus promisiunea Beijingului de a respecta semi-autonomia teritoriului până în 2047.