Hong Kong: Noi proteste anti-guvernamentale. Poliţia foloseşte gaze lacrimogene

Poliţia din Hong Kong a atacat manifestanţi cu gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc, duminică, după ce mii de oameni au ocupat un bulevard major în apropierea unei secţii de poliţie şi a biroului de legătură cu Beijingul, potrivit Deutsche Welle.
Poliţişti folosesc gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor în Hong Kong, 28 iulie 2019
Poliţişti folosesc gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor în Hong Kong, 28 iulie 2019 (Screenshot)

Imagini televizate au arătat că forţele de ordine au lansat canistre cu gaze lacrimogene pentru a ţine sub control cel mai recent protest public din teritoriul chinez semiautonom. Potrivit publicaţiei The New York Times, poliţiştii au folosit, în unele zone, scuturi şi bastoane împotriva manifestanţilor, unii aparent fiind răniţi.

Zeci de mii de locuitori ai Hong Kong-ului au participat la marşuri separate, la o zi după ce poliţia s-a ciocnit cu manifestanţii într-un district rural situat în apropierea graniţei cu China continentală.

Principalul marş de duminică a fost programat să treacă prin Sheung Wan, un district istoric şi popular în rândul turiştilor, unde forţele de ordine au folosit anterior gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor.

Dar autorităţile au respins acea rută, forţându-i pe manifestanţi să mărşăluiască în direcţii opuse. Unii s-au îndreptat spre un district major pentru cumpărături, unde au ridicat baricade pentru a bloca zona, în timp ce alţii s-au îndreptat spre secţia de poliţie.

Ziarul South China Morning Post a descris scene haotice în care mulţi manifestanţi nu erau hotărâţi pe care rută să meargă.

Mulţi dintre manifestanţii îmbrăcaţi cu tricouri negre au scandat slogane precum “Revendicăm Hong Kong” sau “Anulaţi proiectul de lege malefic”, făcând referire la propunerea guvernului local momentan suspendată, care, dacă ar deveni lege, ar permite extrădarea suspecţilor în China continentală pentru a fi judecaţi în tribunalele comuniste.

Protestele, care au izbucnit iniţial luna trecută ca răspuns la proiectul de lege, au scos în stradă milioane de rezidenţi ai fostei colonii britanice. De atunci, protestele s-au transformat într-o campanie politică mult mai amplă pentru reforme democratice şi împotriva interferenţei Partidului Comunist Chinez în problemele oraşului.

Noile tulburări reprezintă una dintre cele mai mari crize politice din istoria modernă a Hong Kong-ului şi au devenit o problemă majoră pentru conducerea teritorială pro-Beijing.

Activistul pentru democraţie Joshua Wong a declarat că protestele anti-guvernamentale vor continua în pofida încercărilor poliţiei de a le suprima, adăugând că guvernul oraşului şi Beijingul au de înfruntat o “vară de nemulţumiri”.

Activistul a adăugat că liderul Hong Kong – în prezent Carrie Lam – trebuie să fie numit de către rezidenţii oraşului şi nu de regimul comunist de la Beijing.

Sâmbătă, un alt marş neautorizat a fost cuprins de haos după ce poliţia a lansat câteva runde de gaze lacrimogene după un impas cu manifestanţii, unii dintre ei aruncând cu diverse proiectile asupra forţelor de ordine.

Ciocnirile violente de sâmbătă au erupt după ce forţele de ordine au încercat să disperseze manifestanţii în câteva puncte fierbinţi al districtului Yuen Long din nord-vestul Hong Kong-ului, district situat în apropierea graniţei cu China continentală. Poliţia a intrvenit de câteva ori cu gaze lacrimogene şi a folosit spray cu piper, în timp ce unii manifestanţi au răspuns aruncând diverse proiectile asupra poliţiştilor. În alte locuri, manifestanţii au construit baricade din parapete pentru a împiedica poliţia să înainteze. 11 persoane au fost arestate şi cel puţin 24 au fost rănite.

La aşa-numitul marş anti-triade de sâmbătă, manifestanţii au protestat împotriva unei posibile colaborări între guvernul oraşului şi presupuşi membri ai triadelor locale care, în 21 iulie, au bătut zeci de protestatari pro-democraţie şi pasageri în gara districtului Yuen Long.

Incidentul din 21 iulie, în care au fost rănite aproximativ 45 de persoane, a amplificat tensiunile dintre guvern şi manifestanţi, unii dintre ei susţinând că poliţia nu a luat măsuri să pună capăt violenţelor şi a răspuns cu mare întârziere.