Întrebarea zilei: Vor adopta parlamentarii confiscarea extinsă a averilor dobândite prin infracţiuni?

Marii corupţi ai ţării care şi-au făcut averi uriaşe pe spatele românilor au de ce să fie îngrijoraţi. Nu mai este mult şi proiectul de lege privind confiscarea extinsă a bunurilor dobândite prin infracţiuni ar putea deveni realitate.
În Parlament, la votarea bugetului pe 2016.
În Parlament, la votarea bugetului pe 2016. (Eugen Horoiu/Epoch Times)

Deşi speră că se poate baza pe "cooperarea" Parlamentului, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, nu exclude varianta adoptării prin ordonanţă de urgenţă a proiectului privind confiscarea extinsă a bunurilor dobândite prin activităţi infracţionale, aflat în prezent în dezbatere publică.

"Eu nu o să aştept până la finalul mandatului meu. În cursul mandatului meu am adoptat două ordonanţe de urgenţă: ordonanţa 6, cu interceptările, şi ordonanţa 18, cu modificările la Codul Penal, pentru care am fost criticată dar nu exclud, în măsura în care eu cred că este foarte important pentru societate, nu exclud posibilitatea unei ordonanţe de urgenţă. Sigur, sub condiţia ca premierul să fie de acord.

Dar eu am încredere că acest Parlament, care este constituit din membri care toţi reclamă mai multe surse pentru buget - dacă avem consens în această ţară asupra faptului că educaţiei ar trebui să îi dăm 6% din PIB (...) sănătăţii îi trebuie mai mulţi bani, iar eu vin cu un proiect care e una din pârghiile care ar putea să aducă mai mulţi bani la buget, sper să am cooperarea Parlamentului", a declarat Raluca Prună, într-o emisiune difuzată duminică de Digi 24, citată de Agerpres.

Ministrul Justiţiei a explicat că proiectul de lege privind confiscarea extinsă a averilor dobândite ilegal reprezintă transpunerea în legislaţia românească a unei directive europene, al cărei termen este 4 octombrie, termen care nu va putea fi însă respectat pentru că nu a fost încheiată dezbaterea publică.

"Este un proiect al meu, în măsura în care eu sunt ministrul sub al cărui mandat proiectul a fost pus în dezbatere publică. Pregătirea acestui proiect este însă de dată mai veche. Avem o directivă europeană care a intrat în vigoare în aprilie 2014 şi care stabileşte şi termenul de transpunere în dreptul intern al statelor membre. Termenul este pe 4 octombrie 2016. (...) Dacă vrem un buget mai mare, eu cred că e cazul să luăm înapoi ceea ce ni s-a furat.

Confiscarea aceasta extinsă - ca să vorbesc foarte metaforic - nu înseamnă doar confiscarea a ceea ce s-a furat, ci şi beneficiul economic pe care un bun furat îl produce. Dacă, de exemplu, fur o sumă de bani cu care îmi cumpăr nişte imobile care produc nişte chirii, ceea ce statul trebuie să ia înapoi prin confiscare extinsă este şi suma pe care am furat-o, dar şi ceea ce ea a produs", a explicat Raluca Prună.

Potrivit demnitarului, noile prevederi nu se pot însă aplica celor care au fost deja condamnaţi din moment ce legea penală este lipsită de caracter retroactiv, cu excepţia cazului în care este vorba despre o lege penală "mai blândă".

"Proiectul prevede şi confiscarea de la terţi. Adică va fi posibil ca în situaţia în care cineva aflat într-o procedură penală îşi transferă averea unor terţi, să se poată confisca averea respectivă şi de la terţi — cu condiţia să existe probe şi acea avere să fie considerată de judecător ca fiind dobândită ilicit", a adăugat ministrul Justiţiei.

Reamintim că Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică proiectul de lege vizând aplicarea directivei Parlamentului European privind îngheţarea şi confiscarea produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană, directivă al cărei raportor a fost Monica Macovei. Specialiştii ministerului au propus ca persoanelor condamnate pentru comiterea unor infracţiuni a căror pedeapsă este mai mare de patru ani să li se confişte bunurile, dacă judecătorul ajunge la concluzia că acestea au fost achiziţionate în urma comiterii unor infracţiuni.

Proiectul mai prevede că măsura confiscării extinse se dispune "dacă instanţa are convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale şi are în vedere bunurile dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de cinci ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei", se arată în proiectul de lege.

Un rol important îl va juca nou înfiinţata Agenţie Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) care va anunţa judecătorul delegat cu executarea despre orice împiedicare ori întârziere survenită în cursul executării unei confiscări speciale sau confiscări extinse, pe baza informaţiilor periodice primite de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi de la alte autorităţi competente cu punerea în executare a acestor măsuri de siguranţă.