Iubirea cu năbădăi a Rusiei: Lukaşenko speriat de manevrele lui Putin

Alexander Lukaşenko, ultimul dictator al Europei, la o paradă militară de pe 3 iulie 2011 în Minsk (NIKOLAI PETROV / AFP / Getty Images)
P. P.
22.03.2014

Victoria obţinută de preşedintele rus, Vladimir Putin, după anexarea Crimeei poate fi considerată un câştig pe termen scurt, însă Rusia a primit în acelaşi timp şi o imensă lovitură de imagine ce va aduce cu siguranţă şi repercursiuni.

Agresiunea Rusiei din Ucraina a stârnit mai multe reacţii negative în rândul ţărilor din spaţiul ex-sovietic.

Unul dintre cele mai surprinzătoare exemple în acest sens este Belarus. Nevoia urgentă a Moscovei ”de a proteja etnicii ruşi din afara graniţelor” prin mijloace militare reprezintă o ameninţare directă la adresa liderului de la Minsk, Alexander Lukaşenko.

O altă situaţie neplăcută pentru Lukaşenko poate fi provocată de populaţia de etnie rusă din estul ţării printr-o strategie asemănătoare cu cea din Crimeea şi estul Ucrainei. Astfel, opţiunea unei incursiuni militare ruseşti în Belarus sau o schimbare de regim la Minsk devine mult mai probabilă. La fel de grav ar fi pentru Lukaşenko dacă ar deveni administratorul unui mini-stat subordonat Kremlinului precum liderul de Simferopol, Sergei Aksyonov sau cel de la Tiraspol.

În atari condiţii, răspunsul lui Lukaşenko faţă de acţiunile lui Putin s-au dovedit a fi sfidătoare. Belarusul a refuzat să-şi trimită o delegaţie de observatori pentru referendumul desfăşurat în Crimeea. Mai mult de atât, Lukaşenko a început colaborarea cu noul guvern pro-occidental de la Kiev pe care Putin l-a descris ca fiind ”nelegitim”.

Zilele trecute, din senin, diplomaţii ruşi şi-au arătat ”îngrijorarea profundă” faţă de tratamentul etnicilor ruşi şi vorbitorilor de limbă rusă de pe teritoriul Estoniei.

Odată ce tiparul folosit de Putin a devenit clar, Uniunea Vamală se transformă într-un prospect ameninţător. Un stat ce poate fi slăbit de proteste incitate de la Moscova şi în acelaşi timp dependenţa economică de Rusia ar fi ultimul lucru pe care şi-l doreşte Lukaşenko.

Până la urmă, liderul de la Minsk va fi obligat să facă o alegere între est şi vest dacă mai vrea să rămână conducătorul unui stat independent şi puternic. În prezent, relaţiile economice cu Rusia îi aduc Belarusului aproximativ 15% din Produsul Intern Brut.

În acelaşi timp, modelul economic al Belarusului depinde de relaţiile cu ţările europene. Noua agendă de reorientare economică şi politică a Europei faţă de Rusia reprezintă pentru Lukaşenko un punct de cotitură.

Pentru moment, Minsk-ul s-a arătat dispus să-şi îmbunătăţească relaţiile cu Uniunea Europeană şi va începe să negocieze un nou regim de vize cu Bruxelles-ul. Orice schimbare către UE se va face totuşi gradual pentru că, până la urmă, Lukaşenko este un dictator care încearcă, sub presiunea schimbărilor politice la nivel internaţional, să caute o ieşire de urgenţă.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor